Cristiana
Ai fost vreodată surprins spunând cu voce tare: „Unde mi-am pus cheile?”, „Hai că pot!” sau „Nu uita să trimiți acel e-mail”?
Dacă da, vestea bună este că nu ești singurul. Deși mulți cred că vorbitul cu sine este un obicei ciudat, psihologii spun că, în multe cazuri, acesta este un comportament perfect normal și poate avea chiar beneficii.
Creierul își organizează mai bine informațiile
Atunci când vorbești cu voce tare, informațiile sunt procesate atât prin gândire, cât și prin auz. Acest lucru poate ajuta creierul să își organizeze mai eficient ideile și să se concentreze asupra unei sarcini.
De aceea, mulți oameni își repetă lista de cumpărături, pașii unei rețete sau lucrurile importante pe care nu vor să le uite.
Poate îmbunătăți concentrarea
Studiile au arătat că rostirea cu voce tare a obiectului pe care îl cauți îl poate face mai ușor de găsit. De exemplu, dacă repeți „cheile”, „telefonul” sau „portofelul”, creierul își direcționează mai eficient atenția către acel obiect.
Nu este magie, ci o modalitate prin care atenția este focalizată mai bine.
Te poate ajuta să gestionezi emoțiile
Mulți oameni vorbesc singuri înaintea unui examen, a unui interviu sau a unei competiții sportive.
Expresii precum „Poți să faci asta”, „Respiră adânc” sau „Rămâi calm” reprezintă o formă de autoîncurajare. Psihologii consideră că acest tip de dialog interior poate reduce stresul și poate crește încrederea în sine.
Este un semn că îți analizezi gândurile
Vorbitul cu sine poate fi și o metodă prin care oamenii își pun ordine în idei, iau decizii sau încearcă să rezolve probleme dificile.
Mulți antreprenori, profesori, sportivi sau persoane care desfășoară activități creative recurg, fără să-și dea seama, la acest obicei atunci când analizează o situație complicată.
Când ar trebui să mergi la medic?
În majoritatea cazurilor, a vorbi singur din când în când nu este un motiv de îngrijorare.
Totuși, este recomandată o evaluare medicală sau psihologică dacă persoana:
- aude voci pe care ceilalți nu le aud;
- nu poate controla aceste experiențe;
- dialogul este însoțit de confuzie, teamă intensă sau modificări importante de comportament;
- simptomele afectează viața de zi cu zi.
Aceste situații sunt diferite de simplul obicei de a vorbi cu tine însuți și necesită evaluarea unui specialist.
Concluzie
Data viitoare când te surprinzi spunând cu voce tare „Unde am lăsat telefonul?” sau „Hai, concentrează-te!”, nu te grăbi să crezi că este ceva neobișnuit.
Pentru foarte mulți oameni, acest tip de dialog interior reprezintă o modalitate firească de a-și organiza gândurile, de a se concentra și de a-și gestiona emoțiile.
A vorbi singur din când în când este, de cele mai multe ori, un comportament normal. Ceea ce contează este contextul și modul în care acest obicei influențează viața de zi cu zi.
