Cristiana
Descifrarea buletinului de analize medicale poate fi un proces complex și necesită cunoștințe medicale specifice. Totuși, voi oferi câteva informații generale pentru a te ajuta să înțelegi mai bine rezultatele tale:
1. Citește cu atenție instrucțiunile și valorile de referință: Începe prin a citi cu atenție buletinul de analize medicale pentru a înțelege testele efectuate și valorile normale de referință asociate fiecărui test. Valorile normale pot varia în funcție de laborator și de factori individuali, cum ar fi vârsta, sexul și condiția fizică.
2. Compară valorile tale cu valorile normale: Verifică rezultatele tale și compară-le cu valorile normale de referință. Dacă valorile tale sunt în limitele normale, este posibil să nu fie motive de îngrijorare. Dacă valorile sunt în afara intervalului normal, poate fi necesar să consulți un medic pentru interpretarea adecvată a rezultatelor și evaluarea situației tale.
3. Identifică rezultatele anormale: Fii atent la rezultatele care se abat semnificativ de la valorile normale. Acestea pot indica prezența unei afecțiuni sau a unei probleme de sănătate și pot necesita investigații suplimentare sau consultarea unui medic specialist.
4. Caută semnele de atenționare: Analizele medicale pot evidenția modificări sau discrepanțe față de valorile normale care ar putea indica probleme de sănătate. De exemplu, nivelurile anormale de anumite enzime hepatice pot indica disfuncții hepatice, iar nivelurile ridicate ale glicemiei pot indica diabet zaharat.
5. Nu face interpretări singur: Este important să reții că interpretarea corectă a rezultatelor analizelor medicale necesită expertiza unui medic sau a unui specialist în domeniul medical. Un profesionist medical calificat poate pune în context rezultatele analizelor în funcție de istoricul tău medical, simptomele și alte investigații relevante.
În cazul în care ai întrebări sau îngrijorări cu privire la rezultatele analizelor tale, cel mai bine este să consulți medicul tău sau specialistul în domeniul medical care a solicitat analizele respective. Ei pot oferi informații mai detaliate și pot răspunde la întrebările tale specifice în legătură cu rezultatele analizelor tale.
Dar ce-nseamnă exact VSH, TGO, TGP, MRF, HCT și o mulțime de alte asemenea prescurtări, potrivit Ghidului explicativ al principalelor analize medicale, de Iulian Neagu.
HGB – HEMOGLOBINA – Substanța care dă culoarea roșie sângelui, fiind cea care fixează oxigenul.
Valori normale: Bărbați – 13,5%-17,5%; Femei – 12%-16%
Scade: în anemii severe, pierderi mari de sânge, subnutriție
HCT – HEMATOCRITUL – Volumul ocupat de globulele roșii într-un volum dat de sânge.
Valori normale: Bărbați – 39%-49%; Femei – 35%-45%
Crește: din cauza deshidratării (febră, vărsături, etc)
Scade: anemii, pierderi de sânge, boli infecțioase, lipsă de fier și vitamine, intoxicații.
RBC – HEMATII SAU ERITROCITE – Numărul de globule roșii din sânge
Valori normale: Bărbați – 4.300.000 – 5.700.000/1 mm³ sânge; Femei – 3.800.000 – 5.100.000/1 mm³ sânge
Crește: dacă suferiți o deshidratare
Scade: în cazuri de anemii
WBC – LEUCOCITE – Globule albe, create de măduva spinării, luptă împotriva infecțiilor
Valori normale: 4.500 – 11.000/1 mm³ sânge
Crește nivelul: când avem de-a face cu stări febrile
Scade nivelul: în anemii, când se pierde sânge etc.
Granulocite neutrofile – reprezintă procentul cel mai mare de globule albe; cresc în boli infecțioase acute, scad în boli infecțioase cronice;
Valori normale: 60%-70%
Granulocite eozinofile – cresc în boli alergice și în boli produse de paraziți; Valori normale: 1%-4%.
Monocite – cresc în boli produse de viruși și boli de sânge; Valori normale: 25%-30%.
Limfocite – cresc în boli virale, în boli cronice și boli de sânge; Valori normale: 4%-8%.
TROMBOCITE – responsabile cu coagularea sângelui și oprirea hemoragiilor
Valori normale: 150.000-450.000/ 1 mm³ de sânge
Creșterea trombocitelor produce cheaguri, împiedică circulația sângelui, provoacă infarctul miocardic
Scăderea trombocitelor provoacă hemoragia vaselor de sânge chiar și la leziuni minore.
VSH (VSE) – Viteza de sedimentare a hematiilor
Creșterea peste 40-50 mm/oră constituie un semnal de alarmă chiar în lipsa altor simptome de boală. Un VSH mărit arată că undeva în organism există o infecție.
Valori normale: Bărbați – 3-10 mm/1 h; 5-15mm/2 h, Femei – 6-13mm/1 h; 10-20mm/2 h
Crește în foarte multe boli: infecții, tumori, cancer, tuberculoză, anemie, boli ale ficatului, reumatism, etc. La bătrâni și la femeile însărcinate.
Glicemia (Zahărul din sânge)
Glucoza este combustibilul pentru obținerea energiei organismului. Se obține din alimente bogate în zahăr sau în amidon (cereale, cartofi).
Dacă glicemia crește peste 200-300 mg (hiperglicemia) se ajunge la comă diabetică. Simptome: gură uscată, sete, respirație cu miros de acetonă, oboseală, amețeală.
Dacă glicemia scade se ajunge la comă hipoglicemică.
Simptome: tremurături, transpirații, pierderea cunoștinței.
Valori normale: 70-11 mg la 100 ml de sânge
Crește: în diabetul zaharat datorită secreției mici sau de loc a insulinei. Din acest motiv, glucoza nu se consumă suficient și se acumulează în sânge. În cazul problemelor endocrine: tiroidă, hipofiză, suprarenale. La vârstnici. În urma unui consum exagerat de dulciuri. După un tratament cu anumite medicamente. După un șoc puternic.
Scade: în cazuri de înfometare se consumă rezervele de glucide din ficat; în cazul unui efort fizic extenuant; după o doză prea mare de insulină.
TRIGLICERIDELE (TG)
Lipidele simple din grăsimi – Sunt grăsimi care se depun pe vasele de sânge și în ficat. Creșterea lor duce la sclerozarea arterelor.
Valori normale: 50-150 ml/ la 100 ml
Crește nivelul: în boli ereditare, în boli de ficat, de rinichi, în alimentație cu multe grăsimi, în diabet, în disfuncționalități ale glandei tiroide, în alcoolemie, stres.
Scade nivelul: în înfometare și efort fizic crescut.
COLESTEROLUL
Există colesterol rău (LDL) și colesterol bun (HDL). Colesterolul rău se depune pe pereții arterelor, iar cel bun este scos din artere și alte țesuturi și eliminat din corp. În organism, colesterolul rău este de trei ori mai mult decât cel bun. Se găsește în alimentele de origine animală, în maioneză, gălbenușul de ou, untură, slănină, smântână.
Legumele și fructele nu conțin colesterol. Sportul și alimentația echilibrată ajută la scăderea colesterolului rău.
Valori normale: sub 200 mg la 100 ml de sânge.
Crește: în boli cardiovasculare, în diabet, în boli hepatice, renale, boli ale glandei tiroide.
