Părinți de nota 10

Mai ai pe acasă astfel de mileuri vechi de macrame? Te poţi îmbogăţi! Iată cât costă acum unul

Mileuri de macrame. Dacă bunica ta încă mai croşetează sau mai are pe mobila din sufragerie mileuri te poţi considera norocos! Iată cât au ajuns acum să coste “macrameurile”

În anii ’80 – ’90 nu există casă în România care să nu aibă măcar un mileu pe care şedeau liniştite un bibelou sau o vază cu flori artificiale. Cu timpul, au dispărut complet şi au fost uitate prin cutii sau prin casele bunicilor care nu se îndură să le arunce.

Acum, însă, nu mai vedem astfel de decoraţiuni prin case. Multe persoane le-au aruncat, iar altele le-au pus la păstrare în speranţa că vor reveni la modă şi, de ce nu, vor fi mai valoroase în timp.

Nu a venit încă vremea în care să facem averi din vânzarea de mileuri şi nici nu ştim dacă acest lucru se va întâmpla vreodată, dar nici preţurile lor nu sunt chiar de neglijat. De exemplu, un mileu mare poate costa chiar şi 500 de lei, în timp ce unul mic are un preţ de doar 30-50 de lei.

Voi mai aveţi mileuri din macrame pe acasă? Poate e timpul să le scoateţi la vânzare!

Şi bine au făcut pentru că pe site-urile cu anunţuri au apărut, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe oferte pentru mileuri. Ceea ce este cu adevărat interesant este că preţul unui astfel de obiect începe de la 500 de lei.

Aşa că dacă încă mai ştii pe cineva care croşetează nu ezita să o pui la treabă, poţi face o mică avere!

Puțini știu cum a început istoria macrameurilor și a mileurilor și cum au ajuns acestea să decoreze nu doar casele românilor, ci pe cele ale atâtor și atâtor popoare. Cuvântul “macrame” vine din arabul “migramah” – “franj” în traducere, inventat de țesătorii și manufacturierii arabi din secolul al 13-lea, care confecționau adevărate pelerine cu franjuri pentru cămile și cai, acestea având și rolul de a proteja animalele de muște. Se mai spune și că etimologia cuvântului “macrame” pleacă de la turcul “makrma”: “prosop”/“șervețel”, care era de fapt o modalitate de a înnoda decorativ capetele țesăturilor astfel încât acestea să nu se destrame.

Cert este că mărturii asupra acestui mod de a croșeta datează încă de pe vremea asirienilor și a babilonienilor. Lumea vestică a făcut cunoștință cu macrameul odată ce maurii din nordul Africii au început să călătorească spre Spania și apoi spre Franța. Macrameul a căpătat un vârf de popularitate în epoca victoriană, când era folosit pentru a împodobi atât costume, cât și obiecte din casă: fețe de masă, așternuturi sau draperii. După o perioadă lungă de umbră, aprecierea macrameurilor a renăscut odată cu epoca hippie: anii ‘70 au adus cu ei decorațiuni pentru pereți, articole de îmbrăcăminte, agățătoare pentru plante și câte altele făcute după metoda macrameului.