Cristiana
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca doar 10% din totalul nașterilor să fie cezariene, însă în tot mai multe țări cezarienele au luat amploare. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie în România, spune că o sarcină care a decurs normal în timpul celor nouă luni, timp în care viitoarea mamă nu a avut niciun fel de problemă medicală, nu trebuie să conducă spre decizia de naștere prin operație cezariană. Corpul femeii este pregătit, prin firescul și natura lucrurilor, să aducă pe lume fătul pe cale vaginală, tocmai de aceea, o viitoare mămică ar fi bine să știe care sunt avantajele și dezavantajele ambelor opțiuni, dar și care sunt condițiile excepționale în care medicul va lua în considerare cezariana ca singura opțiune de a naște.
Riscurile nașterii prin cezariană
Fiind o intervenție chirurgicală, cezariana prezintă câteva riscuri atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pentru acesta din urmă, poate cel mai important este faptul că nu va beneficia de avantajele din punct de vedere imunologic față de un copil născut pe cale naturală și nu va putea fi hrănit la sân decât după 24-48 de ore de la momentul nașterii.
Pentru mamă, cele mai importante riscuri după o intervenție de cezariană sunt:
apariția infecțiilor uterine și a leziunilor chirurgicale,
pierderi importante de sânge,
teamă și dificultăți la urinare,
complicații genitale,
complicații pulmonare,
complicații cardiace.
Trebuie amintite, de asemenea, posibilele dureri de cap după anestezie, senzațiile de greață (cu sau fără vărsături), senzațiile de balonare, dureri abdominale severe, constipație.
De asemenea, timpul de recuperare după o cezariană este mai îndelungat față de cel după o naștere naturală. În cazul nașterii prin cezariană, primele 48 de ore sunt dificile, cele mai multe dintre lăuze apelând la ajutorul calmantelor. Recuperarea parțială durează între 2 și 4 săptămâni, iar despre recuperarea totală se poate vorbi la două luni de la momentul intervenției chirurgicale.
Când este necesară nașterea prin cezariană
Există cazuri în care medicul recomandă efectuarea operației de cezariană, iar viitoarea mamă, oricât era de dornică să nască natural, trebuie să accepte această decizie. În primul rând, medicul face o astfel de recomandare atunci când se constată suferință fetală, iar starea mamei se deteriorează brusc. Alte cazuri medicale speciale în care mai este recomandată această intervenție sunt:
vârsta avansată a mamei
prezența unor anomalii pelviene
prezența infecțiilor virale
existența placentei praevia și acreta
fătul are o poziție nefirească în uter sau prezintă anumite anomalii genetice
existența unor diagnostice ca miopie avansată, diabet și hipertensiune arterială
sarcină multiplă
fătul are o greutate prea mare.
Avantajele unei nașteri naturale
Cele mai importante avantaje ale nașterii pe cale vaginală sunt:
recuperarea foarte rapidă – femeia se poate da jos din pat la câteva ore de la momentul nașterii,
alăptarea imediată a copilului,
durerile de mai mică intensitate după naștere.
După nașterea vaginală, riscul de complicații, cum sunt sângerările și infecțiile, este mai scăzut în comparație cu cezariana.
Ceea ce poate fi un avantaj al cezarienei, poate fi un dezavantaj pentru nașterea naturală: intervalul de timp în care se desfășoară cele două opțiuni. Dacă în cazul cezarienei, nașterea are loc în câteva minute, în cazul unei nașteri pe cale vaginală aceasta poate dura și 12 – 14 ore, travaliul și durerile resimțite fiind greu de suportat de unele gravide.
Riscurile unei nașteri naturale
Travaliul prelungit care poate duce la epuizarea mamei
Durerile travaliului
Riscul de ruptură a țesutului din zona perineului, care poate duce la incontinență urinară
Durerile epiziotomiei
Criza hemoroidală
Dacă mama are o infecție, bebelușul o poate lua pe traseul parcurs spre naștere
În cazul în care se impune folosirea forcepsului, pot apărea probleme neurologice sau fracturi de oase
