redactia
Jurnalul unui copil de 2 ani: „Nu urlu pentru ca sunt rea!” V-ati intrebat vreodata ce simte copilul vostru, in lumea lui, atat de confuza si plina de restrictii?
Un carusel de emotii, multe lucruri pe care nu reuseste sa le inteleaga, desi si-ar dori. Iar in cazurile nefericite, nici macar nu este ascultat.
Postarea unei mamici intitulata „Jurnalul unui copil de 2 ani” a ajuns virala si a reusit sa emotioneze multe femei.
„Am doar doi ani si nu sunt un copil rau. Sunt doar frustrat, nervos, stresat. Da, si eu pot fi stresat, coplesit de ce mi se intampla. Si mai ales confuz. De fapt, am nevoie de o imbratisare.
Astazi m-am trezit si am vrut sa ma imbrac singura, insa mi s-a spus: „Nu, nu avem timp. Lasa-ma pe mine”.
Asta m-a intristat.
Apoi am vrut sa mananc singura, dar mi s-a spus: „Nu, ca te murdaresti. Lasa-ma pe mine”
Asta m-a facut sa plang.
Am vrut sa cobor singura din masina, dar si atunci mi s-a spus: „Ne grabim, nu avem timp, te voi lua in brate”.
Asta m-a facut sa dau din picioare si sa fug de langa ea.
Mai tarziu, am vrut sa ma joc cu niste jucarii, cand am auzit: „Nu asa se joaca, joaca-te frumos…”.
Asa ca am renuntat la acel joc. Am vrut sa ma joc cu o papusa cu care se juca alta fetita, iar atunci mi s-a spus: „Nu e voie, trebuie sa o impartiti…”.
Nu stiu exact ce am facut gresit, dar totul m-a intristat. Asa ca am inceput sa plang. Imi doream o imbratisare, dar chiar si atunci auzeam: „Esti bine, nu mai plange, hai sa te joci”.
Aflu ca au venit dupa mine, sa ma ia. Stiu asta pentru ca mi se spune ca e timpul sa imi strang jucariile. Nu stiu exact ce am de facut, asa ca astept sa vina cineva sa imi zica.
„Ce faci acolo? De ce stai si te uiti la ele? Ti-am zis sa le strangi! Acum!”
Citeşte continuarea pe demamici.ro
