redactia
Să stabilim regula, de la bun început: Dacă nu ai copii sau nu a trebuit niciodată să creşti un copil, nu îndrăzni să judeci un părinte! Niciodată! Dar absolut NICIODATĂ!
Eram weekendul trecut la Sinaia, era o zi destul de mohorâtă şi fetiţa mea cam începuse să strănute, când ne-am hotărât să plecăm spre Bucureşti mai devreme decât plănuisem. Am coborât din camera de hotel cu două valize în braţe – una mare şi una mică (ghiciţi care era a copilului şi care a părinţilor!), când fetiţa mea de aproape 4 ani s-a pus în fund la recepţie, cu mâinile la piept şi a spus tare şi răspicat: Eu nu vreau să plec acasă!
M-am aplecat să o iau în braţe, i-am explicat că acasă ne aşteaptă Lulu, pufosul ei preferat, că bunica ne-a gătit nişte clătite delicioase şi că vremea oricum nu ne permite să mai stăm la munte. A ridicat ochii spre mine, a strâns pumnii şi a ţipat: eu de aici nu plec!
Am încercat să mă concentrez asupra respiraţiei mele, să inspir şi să expir calm, să caut “soluţia salvatoare”, când din stânga aud vocea unui bărbat de vreo 30 de ani: Cam asta se întâmplă cu parentingul stupid al zilelor noastre! Eu pe-al meu o să îl cresc aşa cum m-am făcut şi eu mare: şi cu câte-o palmă, că uite că n-am murit. Ba dimpotrivă!
Am încercat să ignor pe cât posibil cele auzite, dar părul s-a zbârlit pe mine şi am simţit că iau foc! Nu ştiu ce a văzut copilul în privirea mea, cert este că s-a ridicat şi direcţia a fost maşina, unde mult timp nu a mai scos niciun sunet.
Dar acum nu pot să tac şi trebuie să spun ceva pentru tine, bărbat care încă nu ai copii, dar ştii să dai sfaturi!
Nu, fetiţa mea nu s-a comportat aşa pentru că o luase răceala, nu s-a comportat aşa pentru că nu dormise cum trebuie şi pentru că la cei 4 anişori nu este dezvoltată suficient din punct de vedere mintal, fetiţa mea s-a comportat aşa pentru că eu sunt un părinte de r***t. Serios?!
Şi îmi cer scuze că vorbesc aşa, dar jur că nu mai pot! Nu este prima dată când oamenii din jur îşi dau cu părerea despre modul în care eu aleg să îmi cresc copilului, oameni care nici măcar nu au copii (nu că ceilalţi ar avea vreun drept să mă judece, dar să zicem…), iar mie deja mi s-a umplut paharul!
CITESTE CONTINUAREA PE SUNTMAMICA.RO
