redactia
Începutul acestei povești este familiar pentru aproape toți oamenii căsătoriți. Bărbatul s-a întors de la locul de muncă obosit și s-a culcat pe canapea uitându-se la televizor.
În același moment, soția și-a dus copiii la culcare, însă aceștia nu vroiau să adoarmă și au început să plângă. Ca să nu îi mai audă, bărbatul a dat mai tare volumul televizorului. Soția a intrat în cameră și a început să țipe la el, și astfel a început scandalul dintre cei doi.
Bărbatul îi reproșa soției și o acuza că este leneșă, că umblă brambura toată ziua și nu face nimic, iar el aduce banii în casă și întreține întreaga familie. În cele din urmă, femeia a părăsit apartamentul, lăsându-și soțul singur cu copiii.
Două zile mai târziu, soția a primit o scrisoare de la soțul ei:
„Te rog să mă ierți pentru modul în care m-am purtat. De când ai plecat, am avut suficient timp să iau în considerare situația. Tu doar te chinuiai să adormi copiii. Cum am văzut că nu te-ai întors până dimineață, am fost nevoit să-mi iau o zi liberă și să stau acasă. Nu am avut o clipă de odihnă, trebuiam să fiu cu ochii în patru, să am grijă de odrasla noastră.
În mod constant trebuiam să-i hrănesc, să-i spăl și să mă joc cu ei…concomitent! De-a lungul zilei m-am simțit că am fost întemnițat în propria-mi casă, fără a avea posibilitatea de a vorbi cu cineva care trece limita vârstei de 10 ani. Am început să înțeleg ce sacrificii faci în fiecare zi.
A doua zi, am simțit că totul capătă forma rutinei. Am supraviețuit fără tine două zile și o noapte. În tot acest timp am avut la ce mă gândi și iată ce am înțeles.
Am înțeles în cele din urmă cât de obositoare este pentru tine fiecare zi trecătoare. Mi-am dat seama că devenind mamă trebuie să te sacrifici în permanență, iar la finele cotidianului devii distrus emoțional mai ceva ca după 10 ore petrecute la birou.
Mi-am dat seama cât de înjositor este atunci când situația ta financiară depinde de partener.
Mi-am dat seama cât de greu ți-a fost să renunți la carieră, independență materială și timp liber petrecut cu prietenii doar pentru a fi alături de mine și de copiii noștri.
Mi-am dat seama că să fii mamă înseamnă să cari cea mai mare responsabilitate în societate. Dar, din păcate, nimeni nu apreciază asta și nu te laudă.
Îți scriu această scrisoare nu doar să-mi cer scuze de la tine, dar și să-ți spun că-mi este dor. Vreau în fiecare zi să-ți spun cât ești de specială pentru mine. Tu ești cu adevărat puternică și curajoasă, și menții bunăstarea familiei noastre. Te admir!”
