John Gottman spune că prietenia este fundația unei relații de cuplu reușite. Când vorbește de prietenie, specialistul se referă la cunoașterea profundă a partenerilor, la capacitatea de a-și destăinui unul altuia aspirațiile, temerile și speranțele..
În luna noiembrie, publicația Business Insider a publicat un studiu despre trăsăturile care diferențiază o căsnicie solidă și fericită și un mariaj nefericit și disfuncțional.
Psihologul Ty Tashiro, în cartea sa, The Science of Happily Ever After, atrage atenția că doar trei cupluri din zece își construiesc un mariaj solid și fericit.
Îngrijorați de impactul negativ pe care îl resimțeau copii proveniți din familii dezbinate, sociologii americani, au început să studieze cauzele despărțirii, după ce, în 1970, SUA s-a confruntat cu o criză: a înregistrat o creștere spectaculoasă a ratei divorțurilor. Astfel un grup de psihologi au inițiat un studiu pentru a afla care este secretul longevităţii unui mariaj reușit.
În ultimele patru decenii, renumitul psiholog John Gottman a făcut numeroase cercetări pentru a afla ce face o relație să funcționeze. Împreună cu soția sa, Julie, cei doi renumiți experți în probleme maritale, au înființat Institutul Gottman. Bazându-se pe studii științifice, scopul acestuia este să ajute cuplurile să întemeiască și să mențină relații sănătoase și pline de iubire. Cercetările terapeutului american au început în anul 1986, când împreună cu colegul său, Robert Levenson au înființat Laboratorul iubirii. Cei doi cercetători au strâns în laborator cuplurile de tineri proaspăt căsătoriți pentru ai observa cum interacționează unii cu alții.
În timp ce povesteau despre evenimente semnificative în relația lor, spre exemplu despre cum s-au cunoscut sau despre cum au depășit un conflict și despre amintiri pozitive pe cale le împărtășesc, subiecții erau monitorizați. După șase ani, aceleași cupluri au fost supuse aceluiași experiment. Din datele adunate, Gottman, a împărțit cuplurile în două mari categorii: masters, adică maeștri, cei fericiți și împliniți și după șase ani și disasters, prin urmare catastrofe, cuplurile care fie se despărțiseră fie erau încă împreună, dar nemulțumiți de căsniciile lor.
Când au analizat datele, cercetătorii au observat ce le diferențiază. În timp ce maeștri se focusează pe aspectele pozitive ale mediului, pe apreciere, bunătate și generozitate, ceilalți remarcă doar greșelile, fiind disprețuitori, critici și ostili. Chiar și atunci când au fost puși să vorbească despre aspectele plăcute ale relației lor, ei au fost tot timpul în ofensivă, agresivi căutând să acuze.
Gottman a continuat studiile, pentru a descoperi care este motivul ce unește sau dezbină cuplurile. Pentru asta el a amenajat, un spațiu intim și a invitat 130 de cupluri proaspăt formate să își petreacă aici o zi normală din viața lor. În ce desfășurau activități specifice, partenerii trebuiau să inițieze discuții, cereri de conectare emoțională, cu partenerul pe diferite teme, banale, lipsite de semnificație. În esență, important era cum reacționa partenerul la afirmația soțului sau soției. Răspunsul arăta dacă parterii sunt interesați de viaţa partenerului și deschiși să răspundă cererilor lor sau dimpotrivă, dacă au fost potrivnici, manifestând o atitudine ostilă. Rezultatele vorbesc de la sine: rezistă cuplurile, care au arătat interes față de satisfacerea nevoilor emoționale ale partenerilor.
Prin observarea acestor tipuri de interacțiuni, Gottman poate prezice cu certitudine dacă un cuplu va trece sau nu proba timpului. Totul se reduce la atitudinile pe care le manifestă cei doi parteneri. El consideră că desconsiderarea partenerului este principala cauză care duce la ruperea legăturilor între partenerii de viață. Totodată, bunătatea și stabilitatea emoțională sunt cele care sudează un cuplu.
Cercetătoarea Shelly Gable, într-un studiu efectuat recent a cercetat stilul de comunicare în cuplu. După reacția partenerilor la reușita soților sau soțiilor, se disting patru tipare: pasiv distructiv, caracteristic cuplurilor în care cei doi nu sunt conectați emoțional, partenerii se ignoră reciproc. În cazul în care partenerul recunoaşte vestea bună, dar răspunde evaziv și îi diminuează intensitatea el este constructiv pasiv.
Un răspuns care caută să scoată în evidență negativismul, este caracteristic tiparului activ distructiv. Partenerul caută să demonstreze partea negativă, chiar dacă ea nu există.
În cele din urmă, în cazul un răspuns activ constructiv, este cel care stă la baza relațiilor bine închegate. Partenerii se sprijină reciproc și se bucură împreună de fiecare reușită. Această atitudine este fundamentală pentru o relație solidă și o căsnicie fericită.
Sunt multe motive pentru care unele căsnicii eşuează. Aspectele trasate de psihologi, consilieri maritali și terapeuți ne ajută, în primul rând, să ne evaluăm pe noi înșine și relația în care ne aflăm. Putem astfel să învățăm să ținem cont de trăirile celui de lângă noi, să știm să evităm conflicte și să depășim momentele dificile. Prietenia, gesturile mici, crearea unui sistem de valori comun sunt factori esențiali pentru reușita unei relații.