Părinți de nota 10

Sa nu uitam sa ne bucuram de copiii nostri

Avem ca părinți tot felul de responsabilități față de copiii noștri pe care le îndeplinim din tot sufletul. Dar, de cele mai multe ori, uităm să ne bucurăm de ceea ce trăim…
Fie că este vorba de nevoia de afecțiune, de siguranță sau de îndeplinirea nevoilor fiziologice, suntem acolo pentru copii, însă se întâmplă deseori să intrăm într-o rutină obositoare și să ne dorim să crească mai repede mari să se poată descurca singuri.

Trebuie să ne bucurăm de simplul fapt că suntem împreună!
Ne dorim să învețe repede să ceară la oliță, să mănânce singuri, să doarmă singuri, să se acomodeze repede la grădiniță, iar când cresc puțin mai mari să știe să-și strângă singuri hainele etc. Fiecare activitate, chiar dacă pare simplă, se poate transforma într-un factor de stres dacă nu o gestionăm corect emoțional și asta pentru că uităm uneori cel mai important lucru – acela că trebuie să ne bucurăm de simplul fapt că suntem împreună și să ne bucurăm de fiecare clipă conștientizând unicitatea ei.

E ca atunci când pleci în vacanță și ești stresat tot drumul pe motiv că nu mai ajungi odată la destinație și uiți să mai admiri peisajul, să îți încarci bateriile emoționale cu toate acele lucruri aparent mărunte dar care au o frumusețe aparte – o floare de mac sau un stol de păsări, o turmă de oi care paște la marginea drumului sau o picătură de rouă pe un fir de iarbă dimineața.

Așa trec anii și copiii cresc…
Așa e uneori și în familiile noastre: ne dorim ca totul să se petreacă așa de repede și uităm să ne mai bucurăm de clipele unice. În graba de a “bifa” toate activitățile unei zile poate nu vedem un zâmbet pe chipul copilului nostru când a reușit singur să-și lege șireturile sau o lacrimă în colțul ochilor când are o tristețe pe care nu vrea să o împărtășească cu noi. Și așa trec anii și copiii cresc.

Faptul că suntem acum părinți se datorează copiilor noștri iar, odată cu nașterea acestora, am primit un dar important – posibilitatea de a redobândi sau de a prelungi copilăria cu toate emoțiile și bucuriile ei. Se spune că cea mai frumoasă perioadă din viață este copilăria.

Așa trebuie să fie, atât pentru copiii noștri, cât și pentru noi, părinții, care putem beneficia alături de ei de o a doua copilărie. Ce ne facem însă când se întâmplă invers, când în loc să ne bucurăm de copilăria lor, încercăm să-i maturizăm mai repede cerându-le lucruri imposibil de realizat de către un copil, având pretenții absurde, exagerate?

Să ne putem bucura ca un copil trebuie să ne aducem aminte cum este să gândim și să simțim ca un copil, dar oare mai suntem în stare?
Putem să luăm o decizie ținând cont de copilul nostru? Cu siguranță! Cred că ar trebui să ne lăsăm mai mult conduși de cei mici, să avem încredere în ei și să petrecem mai mult timp împreună.

Nu putem da timpul înapoi. Nu putem nici măcar opri timpul să se scurgă, putem însă să ajustăm puțin viteza cu care circulăm noi și din când în când putem să mai facem și opriri astfel încât să facem din timpul petrecut în familie o călătorie frumoasă, cu bucurii simple, cu râsete și îmbrățișări.

Haideți să ne bucurăm împreună de călătoria pe care o facem în viață alături de copiii noștri fără a mai dori să grăbim lucrurile, fără a le mai cere lucruri nepotrivite vârstei lor.