Părinți de nota 10

Dragul meu sot, intr-o zi ne va fi dor de acest haos

Dragul meu,

Nu va fi intotdeauna asa. Viata noastra nu va fi mereu o cursa contra cronometru continua, viata nu va avea mereu acest nivel de haos, generat de cresterea a trei copii. Nu vom avea mereu un munte de rufe de spalat, calcat si pus deoparte in weekend pentru ca in timpul saptamanii am fost prea obositi sa ne ocupam de ele.

parinti-copii

Nu ne vom trezi mereu la 2 dimineata pentru ca bebelusul plange, sau copilul cel mare a facut in pat, sau cel mijlociu a visat urat.

Nu vom uita mereu ce voiam sa spunem pentru ca ne-am pierdut sirul gandurilor din cauza faptului ca am fost intrerupti de cel mic, care vrea sa stie de ce elicopterul face alt zgomot decat avionul, de ce sunt asa de multe rufe in dormitorul de oaspeti, daca putem merge in parc acum, daca am putea sa asculta muzica, daca….si ….ce voiam sa iti spun de fapt? Ah da, nu va fi mereu asa!

Nu ne vom petrece intotdeauna cina implorand copiii sa mai ia inca doua inghtituri, in timp ce mancam, pregatindu-ne psihic pentru urmatoarea sarcina a serii: baita.

Nu vom fi mereu prea obositi sa ne imbracam frumos, sa alegem un loc unde sa iesim, si chiar sa iesim, singuri, pentru a ne bucura de o conversatie ca intre adulti. Nu vor trece mereu luni intregi inainte sa avem o seara doar pentru noi doi.

Nu ne vom simti mereu atat de coplesiti in fiecare zi sa tinem pasul cu trei copii care cresc si invata lucruri noi in fiecare secunda.

Nu ne vom trezi intotdeauna deja obositi, pentru ca ne-am trezit in cursul noptii de trei ori si dimineata avem de facut o gramada de lucruri cu si pentru copii, dupa care trebuie sa mergem la serviciu.

Nu vom simti mereu ca nu avem mare lucru de oferit celuilalt, la sfarsitul unei zile lungi, pentru ca nu mereu ne va fi testat rabdarea atat de mult pe parcursul unei singure zile si nici nu vom fi solicitati atat de intens psihic si fizic de catre copiii nostri.

Nu va fi mereu asa!

Intr-o buna zi, copiii nostri vor creste si nu vor mai avea atat de multa nevoie de noi. Isi vor petrece mai mult timp cu prietenii lor, vor avea activitatile lor, iar noi ca parinti nu vom mai fi implicate in ele.

Poate ca atunci vom avea mai mult timp la dispozitie sa ne punem la punct cu rufele si ne va fi mai usor sa avem timp pentru noi doi si vom avea mai multa energie sa purtam discutii importante unul cu celalalt, inainte de a merge la culcare.

Cred ca intr-un final vom avea parte de toate aceste lucruri si abia astept sa imi petrec acea perioada din viata cu si alaturi de tine.

Dar acum, in acest moment, avem toate aceste lucruri, acesta frumusete de a fi parinte, aceasta minune si bucurie. Avem asta la dispozitie.

Imi fac griji ca ne va fi dor de aceasta nebunie; oare vom stii ce sa facem, daca nu ne punem finantele la punct in timp ce ascultam „I’m still standing” la maxim curatand laptele varsat si alinand copilul care plange?

Ne va fi dor de diminetile de sambata petrecute in pat cu copiii, atunci cand nu vor mai vrea sa vina gramada la noi in dormitor.

Ne va fi dor de imbatisarile in familie si de incantatiile „Suntem o echipa”

Ne va fi dor de petrecerile dansante din sufragerie si stiu cu siguranta ca mie una imi va fi dor sa te vad cum o ridici in brate pe cea mica sa dansezi cu ea.

Ne va fi dor sa auzim rasete inainte de culcare, atunci cand le citim povesti, la fel cum ne va fi dor sa evitam intrebarile fara sfarsit.

scrisoare-pentru-sotul-meu

Ne va fi dor de harmalaia din timpul cinei, de plimbarile in parc din weekend, de aceasta etapa din viata noastra.

Asa ca hai sa radem in fata frustrarilor, sa ne sarutam pe furis in acele sambete cand copiii stau morman peste noi in pat; hai sa lasam copiii la televizor cand vrem sa vorbim fara sa fim intrerupti, sau sa iesim cand vin parintii nostri la noi.

Hai sa incercam in continuare, indiferent cat de greu este, pentru ca nu va fi mereu acest haos. Dar intotdeauna va fi ceva. Suntem parinti, avem un contract invizibil pentru haos intr-un fel sau altul. Hai sa fim impreuna in toata aceasta aventura, chiar acum.

Pentru ca inainte sa existe ei, am fost doar noi doi. Si dupa ei, vom fi tot noi doi. Intr-o buna zi, vor pleca de acasa, sa isi scrie propriile povesti, iar eu voi aici, gata sa scriu urmatorul capitol din povestea noastra, impreuna cu tine.

Loading...