Igiena copiilor este de multe ori în strânsă legătură cu funcționarea sistemului imunitar, conform studiilor recente. Iată o recomandare surprinzătoare din partea unui profesor universitar: copiii trebuie lăsați să mănânce pământ. Aflați care sunt motivele ce stau în spatele afirmației sale.
Legătura dintre curățenie și sistemul imunitar
Este în regulă ca un copil să își lingă pantofii? Dar să mănânce de pe jos? În prezent părinții par înarmați în permanență cu dezinfectante pentru mâini și șervețele umede pentru a asigura o igienă desăvârșită atât pentru copil, cât și pentru mediul său. În realitate, specialiștii susțin că obsesia cu igiena are un impact devastator asupra sănătății. Mai exact, dorința de a trăi într-un mediu cât mai septic este cea care a condus la o creștere în rândul bolilor cronice, non-infecțioase în statele dezvoltate, precum obezitatea, astmul, boala celiacă, alergiile și bolile autoimune.
Conform noii cercetări, este posbil ca situația să aibă legătură cu microbii din tractul digestiv. Asfel, avem 10 microbi în fiecare celulă a corpului, cele mai mici forme de viață. Profesorul de microbiologie din cadrul Universității British Columbia, Brett Finlay, explică faptul că de peste 100 de ani medicina încearcă să distrugă microbi precum bacterii. Iar apa potabilă, alimentele curățate, vaccinurile, antibioticele, spălatul pe mâini, au jucat toate un rol important în eradicarea bolilor infecțioase. Însă există dovezi că un număr mic de microbi sunt responsabili pentru infecții, în vreme ce alții joacă un rol vital în a ne menține sănătoși; nu doar ne ajută în procesul de digestie, dar sunt și esențiali pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Prin încercarea de a-i elimina, nu facem decât să privăm corpul de procesul normal de dezvoltare. Microbii ajută la antrenarea sistemului imunitar deoarece acesta învață să ignore sau să îl tolereze. Dacă expunerea copiilor la ei este limitată, sistemele lor imunitare rămân imature și nu vor învăța să se obișnuiească cu microbi inofensivi sau să reacționeze la microorganisme patogene.
Marie-Claire Arrieta, expert în microbiomul din astm, profesor universitar, dar și mamă de doi copii cu vârsta de cinci și trei ani, subliniază că această descoperire a cauzat o revoluție în căminul său precum și în laboratorul ei „eram un microbiolog conservator, extrem de dornică să mă asigur că totul este curat. Dar după ce am citit studii nenumărate am observat o transformare în modul în care m-am comportat între primul și al doilea copil”.
În plus, cercetătorii din Johns Hopkins au observat că acei bebeluși care sunt expuși la aspecte dizgrațioase precum reziduuri de rozătoare și animale domestice, alergeni de la gândaci și bacterii casnice în primul an de viață au șanse mai mici să sufere de alergii și astm. Studiul a fost publicat în Revista de Alergie și Imunologie Clinică și a implicat analiza a 467 de bebeluși din Boston timp de 3 ani. Acei copii expuși la fire de păr de șoareci și pisici, dar și gândaci au avut cele mai mici rate de wheezing până la 3 ani. Copiii cu o cantitate mare de bacterii domestice au avut șanse mai mici de wheezing și de a dezvolta alergii de mediu.
Și alăptarea joacă un rol important în dezvoltarea microbilor benefici; cercetătorii Finlay și Arrieta avertizează că ar trebui să se acorde mai puțină atenție procesului de sterilizare. Profesorul Arrieta își amintește că „la primul copil sterilizam orice obiect care intra în contact cu bebelușul, apoi am realizat că Asociața Americană Pediatrică nu recomandă acest lucru, în vreme ce alte studii demonstrează că obiceiul poate crește riscul de alergii și astm.” Specialistul atrage atenția că „un copil care este alăptat se va atașa constant de piele care, din punct de vedere microbiologic, este foarte murdară. Nu sterilizați orice intră în contact cu gura copilului, fără vreun motiv. Un lucru pe care nu-l mai fac și mi-aș dori să îl văd și la alții este să încetez să iau cu mine gel dezinfectant. Este în regulă atunci când mergi cu cortul sau în locuri unde nu există apă și săpun, dar în rest se face abuz. „
Este foarte important și mediul despre care vorbim. Astfel, dacă este vorba de un loc public, în care infecțiile pot fi transmise ușor (cum ar fi un loc de joacă), sau de o zonă izolată de civilizație (precum casa bunicilor de la țară), abordarea este diferită. Pentru o suzetă căzută în parc este necesar să o speli cu apă, iar pentru una căzută în pădure o poți curăța cu un șervețel. Mai există și varianta de a o curăța cu propria salivă și există chiar un studiu care a vizat 184 de familii; în cazul lor 65% dintre bebelușii cu părinții care au făcut acest lucru au prezentat un risc mai scăzut de a dezvolta alergii la 18 și la 36 de luni.