O mamă și-a dat seama că multe mămici au nevoie să li se reamintească de sacrificiile pe care mamele trebuie să le facă pentru binele copilului lor, așa că a povestit o întâmplare care i-a schimbat viața ei și a copilului ei.
“Eu nu am devenit mamă cu adevărat când am născut ci șapte ani mai târziu. Până în ziua aceea, am fost prea preocupată sa supraviețuiesc în căsnicia mea în care eram abuzată. Mi-am petrecut tot timpul să construiesc casa perfectă și nu am observat cum a crescut copilul meu. Am încercat din răsputeri să-i fiu pe plac soțului care nu era niciodată mulțumit. Mi-am dat seama că am pierdut ani întregi pe care nu o să-i mai recuperez niciodată. Să nu credeți că nu m-am ocupat de fiica mea. Am mers cu ea la cursurile de balet, de limbi străine, la toate ședințele cu părinții, am fost alături de ea mereu. Am încercat să o protejez de violența verbală a soțului atunci când se vărsa ceva pe masă, la cină. Fetița începea să plângă și eu încercam să dreg busuiocul. “O să fie bine, iubita. Tati nu e supărat pe tine”.
Am făcut tot ce se putea ca fiica mea să nu simtă abuzul tatălui ei.
Până într-un final, când am luat decizia să ieșim amândouă din acest mediu ostil, care nu a fost niciodată casa noastră. Ziua în care mi-am dat seama că sunt mamă a fost ziua în care stăteam la masă cu fiica mea, în casa noastră. Era liniște, așa cum trebuia să fie. Fiica mea a vărsat din greșeală paharul de lapte pe masă.
Urmăream cum laptele șiroia pe fața de masă și mai departe pe jos. Mi-am mutat apoi privirea la fiica mea. Fața ei era tumefiată de frică. Nu voiam ca fostul meu soț să aibă încă influența asupra ei, așa că am început să râd cum n-am mai râs de mult.
Cred că fiica mea a crezut că am înnebunit, dar a început să râdă și ea până am început să plângem amândouă de fericire. Aceea a fost ziua când am realizat că totul va fi bine. Și acum, 17 ani mai târziu, când varsă câte ceva ne amintim de această zi. Aceea a fost ziua în care am devenit cu adevărat mamă. Ziua în care am descoperit că a fi mamă nu înseamnă să-ți duci copilul la balet și nici să mergi la ședințele cu părinții. Nu înseamnă să ții casa impecabilă și nici să gătești mese perfecte. Înseamnă să nu te prefaci că totul este în ordine când nu este. Pentru mine, viața a început când am putut râde că un pahar a fost dărmat.