Părinți de nota 10

5 studii care demonstrează că tații chiar contează în dezvoltarea copilului

Dacă în urmă cu mai multe decenii oamenii de știință se străduiau să demonstreze că de mame depinde cel mai mult dezvoltarea optimă a copiilor, în ultimii ani aceștia au ajuns să-și mai schimbe viziunea. Astfel, așa cum veți vedea și în articolul de mai jos, cercetările efectuate au arătat că de prezența și de gradul de implicare al tatălui în viața copilului va depinde modul în care va evolua acesta, din punct de vedere cognitiv și emoțional, din primele sale luni de viață și până când va ajunge adult.

Asociația Americană de Pediatrie

În urma unor cercetări extinse pe durata a 10 ani, specialiștii din SUA au demonstrat că prezența taților este fundamentală pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională a copilului. Astfel, au fost formulate următoarele concluzii:
De gradul de implicare al tatălui în comunicarea cu copilul vor depinde achizițiile semnificative de limbaj din primii 3 ani de viață ai acestuia- Chiar dacă psihologii credeau că mamele sunt cele de care depind progresele de limbaj, studiul menționat a arătat că și de tați depinde foarte însușirea de noi cuvinte și utilizarea acestora în contextul potrivit
Copiii care au avut parte de prezența tatălui în cadrul activităților ludice erau mai puțin predispuși comportamentelor indezirabile și nu aveau tendința de a avea stări depresive
Un tată care se implică activ în viața copilului și participă la evenimentele importante din viața acestuia are un impact pozitiv asupra sa, ajutându-l să devină mai sociabil, mai încrezător în forțele proprii

 

Universitatea din Wisconsin

Marcy Carlson, coordonatoarea acestui studiu, a explicat importanța unei interacțiuni zilnice între tată și copil. Aceasta a spus că un tată ar trebui să se străduiască să fie în apropierea copilului său, chiar dacă nu reușește întotdeauna să fie și fizic în preajmă. Spre exemplu,telefoanele sau bilețelele cu mesaje pline de afecțiune îi vor ajuta pe cei mici să nu se simtă singuri, să știe că sunt iubiți și să fie mai curajoși, știind că au pe cine să se bazeze. De asemenea, Marcy Carlson a precizat că în dezvoltarea emoțională a unui copil va conta foarte mult calitatea și nu cantitatea interacțiunii pe care o are cu tatăl său.
Nu în ultimul rând, cei implicați în studiu au atras atenția asupra următorului aspect: în cazul în care un tată va sta mult timp cu copilul, dar în aceste interval se va purta cu indiferență sau îl va face să se simtă adesea inconfortabil (de exemplu, nu va ezita să-l ironizeze sau îl va pedepsi fără motiv), atunci prezența sa va face mai mult rău decât bine.

Universitatea din Utah 

Autorii acestuia au studiat un grup de 101 fete, cu vârsta între 18 și 36 de ani, care crescuseră în familii în care tații se comportau diferit. Pe de o parte, unii dintre ei erau afectuoși, atenți cu mamele și cu fiicele, iar pe de cealaltă parte, alții erau mai degrabă indiferenți. Rezultatul studiului a fost acesta: fetele care au avut parte de o copilărie alături de tați implicați aveau relații romantice mai stabile și mai împlinite decât ale acelora care nu avut parte de tați prea implicați. De asemenea, acestea din urmă aveau tendința de a căuta mai degrabă relații de scurtă durată, cu caracter aventuros.

Coordonatoarea studiului, medicul psiholog Danielle DelPriore, a precizat că un tată angajat în relația cu copiii săi îi va ajuta mereu pe aceștia, va fi alături de ei la diverse evenimente, îi va asculta și îi va susține din toate punctele de vedere. În ceea ce privește rolul unui tată de fete, acesta va trebui să le poată arăta ce înseamnă să fie tratate cu dragoste și cu respecta, le va sprijini emoțional și le poate ajuta să se transforme în femei puternice și încrezătoare.

 

Oxford University

O echipă mixtă de experți, din cadrul „Imperial College” (din Londra), „King’s College” (Londra) și „Oxford University” a analizat impactul pe care-l au tații asupra dezvoltării cognitive a copilului în primele sale luni de viață. În acest scop, a fost observat comportamentul a 128 de tați față de bebelușii lor, în vârstă de 3 luni. Tații au fost rugați să se joace alături de micuți pe un covoraș, fără jucării, timp de 3 minute și în acest interval au fost surprinși cu camere video. Când bebelușii au ajuns la vârsta de 2 ani, le-a fost măsurată dezvoltarea cognitivă în cadrul unor teste ce vizau recunoașterea unor culori și a unor forme.

Concluzia studiului a fost că bebelușii care au avut parte de mai multă atenție din partea taților, interacționând cu aceștia și prin mijloace verbale, dar și nonverbale, au obținut scoruri mai bune la teste decât aceia ai căror tați au fost mai degrabă neimplicați în cadrul interacțiunii.

 

Ulterior, specialiștii britanici au realizat și un alt test, păstrând același număr de tați, dar de data aceasta solicitându-i pe aceștia să le citească bebelușilor, pe când aceștia aveau 2 ani. Din nou, bebelușii au fost testați din punct de vedere al unor abilități cognitive. În urma analizării testului, s-a văzut că bebelușii care au beneficiat de o sesiune de lectură cu un tată calm și afectuos se bucurau de o atenție mai bună, aveau o capacitate mai mare de a găsi soluții pentru rezolvarea problemelor, iar limbajul lor era mai bine dezvoltat.
Având în vedere aceste două teste, autorii studiului din Marea Britanie au explicat faptul că prezența constantă a unui tată în viața unui bebeluș va dicta inclusiv ritmul de dezvoltare cognitivă pentru primii 3 ani de viață. 

Universitatea din Connecticut

Psihologi ai „Universității din Connecticut” au analizat timp de mai mulți ani impactul pe care-l poate avea respingerea venită din partea unui tată asupra dezvoltării emoționale a copilului său. După ce au pus cap la cap rezultatele avute la dispoziție, s-a formulat următorul punct de vedere: copiii care au fost respinși de tatăl lor erau mai ostili, mai agresivi și mai instabili emoțional decât aceia ai căror tată a fost alături de ei și i-au tratat cu afecțiune. În plus, cei din prima categorie erau mai deprimați și se simțeau adesea inutili, având un nivel scăzut al stimei de sine.
Scopul studiul din Connecticut a fost, așa cum au declarat și autorii săi, să atragă atenția asupra rolului pe care-l au tații în conturarea personalității unui copil care va ajunge un adult împlinit, independent și fericit, cu încredere în forțele proprii.

Ce poate face un tată pentru a se implica suficient în viața copilului său

Pentru ca un copil să se bucure cât mai mult de prezența tatălui său, ar trebui ca acesta să se străduiască:

Să participe la îngrijirea sa încă din primele zile de viață
Desigur, nu va fi simplu ca un tată să participe de la început la îngrijirea copilului său, dar cu timpul va învăța ce va trebui să facă. Încă de când un copil este bebeluș, tatăl ar trebui să-l hrănească, să-i facă băiță, să-l schimbe și să se trezească și el noaptea când acesta plânge din diverse motive. Numai așa se va crea o legătură solidă între tată și copil, micuțul înțelegând că mai are și o altă persoană pe care să se bazeze, în afară de mama sa.

Ulterior, pe măsură ce copilul va crește, un tată va continua să-i fie alături în toate etapele dezvoltării sale. Important este să le permitem taților să facă treburile în felul lor, întrucât un copil va avea de câștigat dacă se va bucura de grija ambilor părinți, chiar dacă aceasta este diferită.

Să știe să descifreze schimbările de dispoziție ale copilului său
Nu va fi ușor să reușiți în acest demers, dar pentru a fi siguri că le veți putea furniza copiilor sprijinul vostru deplin, când au cu adevărat nevoie, este nevoie să încercați să vă descurcați și din acest punct de vedere.
Spre exemplu, dacă un copil mic se freacă la ochii un tată ar trebui să știe că este obosit, dacă este mai agitat ca de obicei și nu îi mai intră cu nimic în voie ar trebui să se gândească la posibilitatea ca acesta să sufere din cauza unui disconfort la nivel fizic etc.. Cunoscându-și îndeaproape copilul, un tată va avea posibilitatea să comunice mai bine cu el, iar relația dintre ei va putea deveni mai strânsă, mai frumoasă.

Să-l învețe pe copil din propriile experiențe
Un tată ar trebui să-i împărtășească fiului sau fiicei sale din experiențele sale, să-i învețe cum să se descurce în diverse situații și să învețe din greșeli. De asemenea, după ce îi transmite copilului ceva nou, tatăl ar trebui să-l laude pentru eforturile sale și nu fie prea critic. Pentru un copil contează enorm să i se insufle încredere și curaj că se poate descurca și singur, dar este necesar și să i se transmită mesajul că are oricând pe cine să se bazeze.

Să fie alături de copil în cele mai importante momente din viața acestuia
Pentru stabilitatea emoțională și pentru starea de bine a copiilor, tații ar trebui să le fie alături în momente precum: prima zi de școală, prima competiție la care participă, prima încercare de a merge pe bicicletă, ziua în care vor termina liceul, momentele în care vor primi rezultatele de la un examen etc. Va însemna foarte mult pentru ei să știe că tatăl le este oricând în preajmă, că sunt mândri de ei și vor învăța și ei, la rândul lor, ce presupune să fii părinte.

Comunicarea dintre tată și copil este deosebit de importantă
Fie că este vorba despre copiii mai mici, fie că este vorba despre cei mai mari, aceștia au nevoie să știe că pot comunica și cu tatăl lor. Chiar dacă acesta nu este mereu prezent alături de el, ar trebui să găsească tot felul de soluții pentru ca ei să-l poată simți aproape.Spre exemplu, un telefon sau un mesaj pe un bilețel sunt modalități prin care puteți rămâne oricând în legătură.
Un tată implicat pe deplin în viața copilului nu se va limita la a-l întreba pe copilul său ce mai face, cum și-a petrecut ziua sau ce ar vrea să facă în ziua următoare, ci ar trebui să-l și asculte, să-i permită să-i ceară un sfat sau pur și simplu să-l încurajeze. Va fi cea mai bună modalitate de întărire a legăturii tată-copil, iar copilul se va simți iubit și sprjinit necondiționat.

Voi v-ați gândit cât de mult contează, pentru dezvoltarea sa, ca un copil să aibă parte de prezența și de implicarea tatălui său?