Fiecare părinte îşi face griji cu privire la creşterea copilului: dacă face ceea ce trebuie, dacă îi oferă copilului ceea ce merită, dacă este, pe scurt, un părinte suficient de bună.
Ca părinte…e foarte uşor să fii prins în capcana comparaţilor. Să te uiţi la alţi părinţi şi să te întrebi dacă eşti la fel de bună, ce fac ei în plus, dacă greşeşti undeva sau ce ar trebui să îmbunătăţeşti.
1. Copilul tău îşi exprimă liber emoţiile în prezenţa ta
Nadene van der Linden, psiholog clinician, susţine faptul că tot mai mulţi copii îşi ascund emoţiile de părinţi.
Fie din teamă de a nu fi criticaţi, certaţi sau neînţeleşi, fie pentru că nu simt că primesc atenţia sau susţinerea părinţilor, copiii evită să se manifeste autentic în faţa părinţilor şi aleg să se închidă în sine, să se învinovăţească – acumulând frustrări, lucru care conduce la declanşarea problemelor mai mari: blocarea comunicării, depresia, înstrăinarea.
Dacă te bucuri de un copil care se manifestă liber în prezenţa ta, îţi spune ce simte, de ce, ce îl supăra şi ce i se pare nedrept, poţi fi un părinte fericit.
Acesta este cel mai mare semn că faci treabă bună, deci eşti un părinte extraordinară şi e momentul să renunţi la temeri.
2. Copilul tău îţi povesteşte problemele lui şi îţi cere ajutorul
Constatările mele, în timpul atelierelor susţinute cu copiii şi confirmările primite de la specialişti îmi spun că foarte mulţi copii evita să ceară ajutorul părinţilor şi să le împărtăşească problemele.
Unii pentru că nu vor să îi supere, alţii pentru că nu vor să îi dezamăgească, cel mai adesea din teamă de a nu fi judecaţi, copiii aleg să îşi împărtăşească problemele şi să ceară ajutorul străinilor, prietenilor, persoanelor cu care nu au relaţie neapărat strânsă.
Dacă eşti prima persoană căreia copilul îi poveste problemele şi îi cere ajutorul, nu eşti doar un părinte fericit, însă şi extraordinar. I-ai insuflat copilului tău căldură, empatie, încredere, iar el ştie că poate găsi la tine toată susţinerea de care are nevoie.
Poţi răsufla uşurată, eşti un părinte extraordinar, e momentul să renunţi la comparaţii şi să îţi reaminteşti că faci tot ce poţi mai bun pentru copilul tău şi eşti perfect imperfectă, adică minunată.
Dacă nu reuşeşti încă să te bucuri de deschiderea copilului tău, nu este cazul să intri în panică. Poate ar fi de ajutor să fii puţin mai blândă şi să îi reaminteşti că eşti acolo pentru el și îl iubeşti necondiţionat. Este lucrul cel mai important de care au nevoie copiii. Să nu se teamă de reacţia ta când îţi spun ceva ce simt.
3. Oferi disciplină pozitivă
Psihologii au constatat tot mai multe cazuri în care părinţii folosesc cuvinte urâte pentru a defini faptele copiilor – de care sunt profund nemulţumiţi. Dacă unii părinţi îşi numesc copiii obraznici şi leneşi, alţii ajung la cuvinte chiar mai dureroase: nesimţit, rău sau prost.
Pentru un părinte care îşi pierde cumpătul acestea sunt doar cuvinte aruncate la nervi, însă pentru copil au efecte devastatoare.
Dacă în loc să îţi cerţi copilul – pentru că a mâncat toată ciocolată singur, alegi să îi explici cât de important este să împartă totul în familie, deja ai schimbat toate datele problemei.
În loc de jigniri şi pedeapsa ai ales disciplina pozitivă şi i-ai arătat celui mic ca totul se poate repara.
Disciplina pozitivă, răbdarea şi înţelegerea lucrurilor din perspectiva copiilor sunt semne că eşti un părinte extraordinar.
Pentru ce alte motive îţi mai faci griji şi te laşi copleşită de comparaţii? Să nu uităm: cu toţii suntem diferiţi, din fericire, dar asta nu ne face mai buni sau mai puţin buni. Ci doar diferiţi.
Aşadar, eşti un părinte extraordinar. Cu sau fără confirmarea specialiştilor.
4. Susţii pasiunile copilului tău
Pentru copil, să îşi poată urma pasiunea, să se bucure de ceea ce îi place şi să fie susţinut de părinţi…înseamnă enorm. Acest lucru îi oferă aripi, îl face să se simtă important, încrezător în sine şi în alegerile făcute, iar beneficiile sunt majore: realizări, stima de sine crescută, perfecţionare şi succes.
Observ foarte mulţi părinţi care tind să îşi împlinească nevoile şi visele prin copiii lor. Am lucrat cu mame care îşi concentrau toată atenţia şi energia pe ceea ce îşi doreau ele şi uitau complet să îşi privească şi să îşi susţină copiii pentru ceea ce sunt şi îşi doresc ei.
Astfel, am învăţat o lecţie foarte importantă: copilul forţat să renunţe la visele si pasiunile lui va eşua datorita presiunii care il copleșește.
Să susţii pasiunea copilului tău înseamnă să îl iubeşti necondiţionat şi să fii un părinte extraordinară.
5. Îţi recunoşti şi îţi repari greşelile
Cu toţii greşim, e omeneşte. Iar când eşti părinte, presiunea de pe umerii tăi este cu atât mai mare.
Să ţipi la copil, să ai arunci cuvinte care poate îl dor, să îl critici şi să îţi pierzi răbdarea sunt lucruri care se întâmplă celor mai mulţi părinţi.
Nu este un capăt de lume, însă, spun psihologii, să îţi ceri scuze şi să remediezi imediat problema, precum şi să faci tot posibilul pentru a nu o mai repeta, este semn că eşti un părinte grozav, care conştientizează lucrurile şi le îmbunătăţeşte permanent.