redactia
E ușor să faci greșeli atunci când ești părinte. Nimeni nu e perfect și cu toții facem greșeli mai mici sau mai mari. Important e să învățăm din ele și să ne dorim zi de zi să descoperim cum să fim niște părinți mai buni pentru copiii noștri.
Așa cum am mai spus, la Alex și în primele săptămâni cu Alesia mi-a fost foarte greu. Dar asta pentru că nu știam ce să fac și mai ales, ce să nu fac. Între timp, în viața mea a apărut Adriana, care m-a învățat ce să fac, cum să fac un program de somn, cum să hrănesc corect un bebeluș, cum să-i scot aerul afară între mese și cum pot să cresc un copil care să ia în greutate, să se dezvolte normal și să devină independent.
Iată care sunt cele mai comune greșeli pe care le fac părinții din cauza cărora bebelușii nu dorm cum trebuie:
1. Nu aveți o rutină
De câte ori vi s-a întâmplat să fiți în public și să auziți un bebeluș care plânge și mămica să spună că e doar puțin obosit, de asta plânge. De cele mai multe ori, acesta este adevărul. Bebelușii chiar plâng pentru că sunt obosiți. De aceea nu ar trebui să așteptăm până când încep să plângă de oboseală ca să-i punem la somn. Cel mai bine e ca bebelușul să aibă un program bine stabilit și niște ore de somn pe care să le respectăm în fiecare zi.
Bebelușii au nevoie de o rutină pentru a dormi bine. Astfel își adaptează în mod normal programul și organismul lor se pregătește de somn la aceleași ore. Setează-i niște ore de somn pe care să le respectați în fiecare zi. De exemplu, noi întotdeauna facem mai întâi băița de seară, apoi mănâncă, ne jucăm puțin și urmează somnul.
O altă greșeală pe care o fac părinții după ce au stabilit deja un program e că nu se țin de el și se gândesc că nu se poate întâmpla nimic rău dacă din când în când îl pun la somn pe cel mic mai târziu decât de obicei sau dacă îl trezesc mai devreme decât de obicei. Dar exact asta este ideea obiceiului, să ne ținem de el pentru a ușura lucrurile pentru bebeluș. Dacă totuși s-a întâmplat și ați fost forțați de împrejuări să faceți o mică excepție într-o zi, ai răbdare până se acomodează din nou cu programul inițal.
2. Nu accepți ajutorul altor persoane
De obicei asta este o situație des întâlnită când unul dintre părinți stă acasă. Dacă mămica stă acasă simte că trebuie și e normal să facă singură totul și nu vrea să-și deranjeze partenerul, care e deja stresat din cauza problemelor de la serviciu. Sau nu acceptăm ajutorul nimănui pentru că avem impresia că nimeni nu se descurcă mai bine cu bebelușul decât noi. Indiferent care este raționamentul pentru care până acum nu ai acceptat ajutorul celor din jur, trebuie să înveți să o faci, pentru că altfel vei ajunge să fii epuizată și să-l agiți și pe bebeluș.
3. Tresari la orice mișcare a bebelușului
Bebelușii scot în mod natural sunete în timp ce dorm și nu trebuie să vă îngrijoreze acest lucru. E posibil ca bebelușul să viseze sau să fie în diferite stadii de somn care îi solicită mai mult în timpul nopții. Dacă dați buzna în camera lui imediat ce ați auzit un sunet, s-ar putea să îl treziți chair voi. Cu timpul veți învăța să vă relaxați și să recunoașteți și distingeți sunetele pe care le face atunci când doarme sau e treaz. De multe ori bebelușii se liniștesc fără să aibă nevoie de ajutorul vostru și asta este foarte bine pentru că se dezvoltă și devin astfel mult mai independeți.
4. Dormi cu bebelușul din cauza epuizării
Mulți bebeluși agitați se vor liniști și vor adormi atunci când simt căldura unui părinte, dar co sleeping-ul va avea un impact negativ pe termen lung asupra obiceiurilor de somn ale bebelușului. Oricât de mult ți-ar plăcea să dormi cu bebelușul, pentru el e mai bine să doarmă singur și să nu vă abateți de la rutina de somn. Dacă cedați într-o seară în care pur și simplu îl lăsați să doarmă oriunde numai să doarmă, în viitor veți avea un copil care nu va dormi niciodată singur.
5. Nu lași copilul să învețe să se auto-calmeze
În momentul în care bebelușul plânge, ce facem? Ne ducem și îl luăm în brațe, îl învărtim prin casă sau îl legănăm în speranța că așa se va calma. Problema este că în felul acesta se vor obișnui să fie răsfățați sau legănați înainte de somn, așa că în viitor nu vor mai vrea să adoarmă fără să li se asigure acest tip de confort. Asta se întâmplă pentru că au fost obișnuiți așa și organismul lor și-a creat această rutină în care știe că trebuie să doarmă după ce e legănat.
Numai că atunci când o să te hotărăști că e timpul să doarmă singur sau să renunțați la aceste obiceiuri, va fi foarte dificil pentru el.L a început poate părea greu să lași în pace un copil care plânge înainte de somn și să te abții de la luat în brațe și legănat, dar trebuie să-i dai bebelușului șansa să se calmeze singur. Asta nu înseamnă să-l lași să plângă până e prea obosit să mai plângă și să strige. Pur și simplu, fixați pașii pentru o rutină de seară, așa cum spuneam și mai sus. După masă vă jucați, îl legănați, îl pupați de 1000 de ori, dar apoi îl puneți la somn și aveți răbdare să adoarmă singurel. Cu cât îi obișnuiți cu asta mai repede, cu atât va fi mai ușor.
Dacă tu știi că e schimbat, mâncat, i-ai scos aerul din burtică și nu are nicio durere înseamnă că plânge pentru că vrea atenție. Și dacă cedezi în fața lui o să crească cu acest obicei. Dacă bebelușul plânge înainte de somn pentru că vrea atenție, îl lași să se liniștească. Te duci și îl verifici la câteva minute, dar nu stai lângă el și îi cânți sau îl legeni până adoarme pentru că s-ar putea să fie momente în care nu vei putea face asta, iar el nu va reuși să doarmă altfel decât l-ai obișnuit. De când s-a născut, Nicholas știa că după ce l-am înfășat urmează să doarmă. Asocia acest ritual cu programul de somn. Așa și când e legănat, un copil consideră că acesta este ritualul premergător somnului.
Între mese și reprizele de somn ai tot timpul din lume să te joci cu el, să îl ții în brate, să îl iubești și să îl faci să îți simtă afecțiunea astfel încât să nu aibă nevoie de și mai multă atenție ca să doarmă. Și eu am momente în care nu m-aș mai dezlipi de el, l-aș pupa până aș ameți și l-aș ține în brațe până s-ar lipi de mine. Dar știu că asta nu e bine nici pentru el, nici pentru mine.
6. Nu identifici corect sursa de disconfort
Cel mai adesea, de câte ori bebelușul plânge, mămicile îl pun la sân pentru a-l calma. Însă dacă bebelușul s-a trezit din somn înseamnă că trebuie să identificați care e sursa de disconfort care l-a făcut să se trezească, nu să încercăm să îl calmăm pentru 5-10 minute. Înainte să vă grăbiți să-i oferiți soluția verificați care este problema. Poate fi vorba de scutec, de haine, de așternut, de temperatura din cameră. Verificați toate lucrurile care ar putea să-i producă disconfort și veți vedea că după ce o rezolvați, bebelușul va putea dormi din nou. Odată identificată găsiți o modalitate prin care să o evitați pe viitor.
7. Nu coordonezi orele de masă cu cele de somn
Cel mai simplu mod prin care poți face un copil să se adapteze la un program de somn este să corelezi programul de somn cu cel de masă. Bebelușii obosesc pe măsură ce sunt hrăniți, ceea ce însemnă că e mult mai ușor să-i adormi după ce au mâncat. Consecvența este cheia atunci când încercăm să insuflăm un obicei. Problema este că mulți părinți nu se țin de programul de masă sau mesele nu durează suficient de mult, astfel încât bebelușul se va trezi din nou flămând. Asigurați-vă că bebelușul a mâncat suficient înainte să-l puneți la somn. O masă normală ar trebui să dureze între o oră jumătate și două ore, cu pauze în care să-i scoateți aerul din burtică
8. Presupui că o noapte pierdută va fi recuperată a doua zi
Dacă vă gândiți că atunci când doarme mai târziu înseamnă că se va și trezi mai târziu a doua zi, vă înșelați. Probabil că se vor trezi la fel de devreme, dar din cauza oboselii nu vor mai fi la fel de activi. E mai ușor să faci un program de somn pentru copil decât să încerci să-l obosești ca să doarmă mai bine.
9. Nu înțelegi nevoile bebelușului în funcție de vârstă
Mulți părinți se tem că bebelușii dorm prea mult sau prea puțin, fără să știe de câte ore de somn au nevoie. Pentru un bebeluș, somnul reprezintă 60% din procesul de creștere, așa că e normal să doarmă foarte mult în primele luni. O problemă e când doarme prea puțin. Dacă sunteți îngrijorat pentru că cel mic nu reușește să doarmă suficient sau doarme în reprize foarte scurte, înseamnă că ceva e greșit în programul lui.
10. Renunți înainte ca bebelușul să aibă timp să se adapteze unui obieci
Știți că se spune că cei mai mulți oameni renunță chiar atunci când sunt foarte aproape de succes? Acest concept se aplică și când vine vorba de copiii. Poate dura ceva timp să adaptezi un bebeluș la un program de somn sau să-i integrezi în rutina obișnuită obiceiuri noi, dar nu trebuie să te dai bătut. Nu e niciodată prea târziu să repari greșelile din trecut și dacă rămâi consecvent, până la urmă vei reuși.
Amintiți-vă că nu există doi bebeluși la fel și că pentru fiecare trebuie să găsești soluția care funcționează cel mai bine.
Voi ați făcut aceste greșeli cu copiii voștri?
www.elacraciun.ro
