Orice părinte îşi doreşte ca cei mici să devină adulţi respectuoşi cu cei din jur, amabili şi responsabili. Cu toate acestea, foarte puţini dintre ei îşi învaţă copiii ce este compasiunea, potrivit unui studiu realizat de Richard Weissbourd, psiholog la Harvard. Specialistul le oferă părinţilor câteva recomandări despre cum sa cresti un copil bun.
Richard Weissbourd este psiholog la Harvard specializat în educaţie şi coordonatului unui proiect intitulat „Making Caring Common“, prin care ajută copiii să înveţe compasiunea. De ce ar avea nevoie cei mici de profesori pentru a învăţa să le pese de oamenii din jur?
Pentru că foarte puţini părinţi sunt preocupaţi de acest aspect, după cum reiese dintr-un studiu realizat de acelaşi specialist. În jur de 80% din copiii şi tinerii care au luat parte la această cercetare spun că părinţii lor se bucură mai mult de realizările şi de fericirea copiilor decât de gesturile frumoase făcute pentru cei din jur, scrie publicaţia americană „The Washington Post“.
Cei mai mulţi copii au bifat afirmaţia: „Părinţii mei sunt mai mândri de mine dacă iau note mari la şcoală decât dacă sunt un membru bun al comunităţii în clasă sau la şcoală“.
Psihologul Richard Weissbourd oferă părinţilor câteva recomandări despre cum sa cresti un copil bun si mai respectuos cu oamenii din jur. „Copiii nu se nasc buni sau răi şi nu ar trebui să renunţăm niciodată la educarea lor. În fiecare etapă a copilăriei, ei au nevoie de adulţi care să-i ajute să devină buni, respectuoşi şi responsabili în comunitatea în care trăiesc“, spune specialistul american.
Grija pentru ceilalţi trebuie să devină o prioritate
De ce? Majoritatea părinţilor pun pe primul loc fericirea şi realizările copiilor, în detrimentul grijii pentru ceilalţi. Însă, copiii trebuie să-şi adapteze nevoile la cele ale oamenilor din jur, indiferent că este vorba doar de o pasă a mingii sau despre a lua partea unui coleg care este agresat.
Cum? Copiii trebuie să audă de la părinţi că este important să te preocupe oamenii din jur. În loc să-i spuneţi copilului: „Cel mai important lucru este să fii fericit“, încercaţi să-i spuneţi: „Cel mai important lucru este să fii bun“. Dacă aveţi copii cu vârste mai mari, aveţi grijă ca el să se adreseze respectuos oamenilor din jur, chiar şi atunci când sunt obotiţi sau nervoşi.
Întrebaţi periodic învăţătorul/profesorii cum se poartă copilul cu colegii la şcoală. O situaţie concretă în care îl puteţi învăţa ce înseamnă empatia: când copilul vrea să iasă din echipa de fotbal a şcolii sau din trupa în care a cântat, părinţii ar trebui să-i atragă atenţia asupra obligaţiilor pe care le are faţă de grup şi să-l încurajeze să găsească soluţii pentru a nu afecta grupul respectiv.