redactia
Faptul de a fi mamă este o experienţă complexă şi minunată. Mamele au parte de momente preţioase, la care n-ar renunţa pentru nimic în lume. Totuşi, câteodată, unele simt că sunt la capătul puterilor. Helen şi-a comparat viaţa de mamă cu o cursă cu obstacole. Şi se pare că, pe măsură ce timpul trece, obstacolele sunt tot mai multe şi tot mai mari.
Pentru a le acorda copiilor lor cea mai bună îngrijire, mamele îşi sacrifică timpul liber şi o mare parte din viaţa socială. „Sunt încontinuu de gardă“, a spus Esther, mamă a cinci copii. „Am înlocuit băile relaxante cu duşuri rapide şi cinele romantice cu hrană pregătită la cuptorul cu microunde.
Nu mai pot să călătoresc, să văd locuri noi sau să fac multe alte lucruri. Dar rufele sunt spălate şi împachetate!“
Majoritatea mamelor vorbesc, bineînţeles, şi despre momentele unice de bucurie pe care le trăiesc crescându-şi copiii. Esther a spus: „Un zâmbet spontan, un dulce «mulţumesc, mami» şi caldele îmbrăţişări sunt ceea ce te ajută să mergi mai departe“.*
Mame cu serviciu
Un obstacol major care complică viaţa multor mame este acela că, în afară de faptul că se achită de responsabilităţile familiale, trebuie şi să meargă la serviciu pentru a-şi susţine familia din punct de vedere financiar.
Multe dintre aceste mame îşi iau un serviciu nu de plăcere, ci de nevoie. Ele ştiu că, dacă ar sta acasă, familia lor, şi în special copiii, ar suferi anumite lipsuri. Salariile lor — deseori mai mici decât cele ale bărbaţilor care prestează o muncă asemănătoare — contează totuşi foarte mult.
În São Paulo (Brazilia), de exemplu, 42% din forţa de muncă o reprezintă femeile. Un ziar brazilian le-a numit pe mamele care stau acasă ca să-şi crească copiii o „specie pe cale de dispariţie“. În zonele rurale ale Africii e ceva obişnuit să vezi o mamă purtând pe cap o legătură de lemne pentru foc, iar în spate un copil.
Serviciu istovitor
Piaţa forţei de muncă le impune uneori mamelor să petreacă multe ore la serviciu, sporind astfel numărul obstacolelor. Şi asta nu e totul. La angajare, patronul i-a cerut Mariei, o tânără care locuieşte în Grecia, să semneze un act prin care promitea că în următorii trei ani nu va rămâne însărcinată.
În caz contrar, trebuia să plătească o despăgubire. Maria a semnat actul respectiv, dar, după un an şi jumătate, a rămas însărcinată. Atunci angajatorul i-a arătat actul semnat. Maria s-a adresat unui tribunal pentru a contesta contractul încheiat cu compania, iar acum aşteaptă hotărârea.
În cazuri mai puţin extreme, angajatorii le constrâng pe mame să-şi reia activitatea cât mai curând posibil după naştere. De obicei, când revin la serviciu, nu li se acordă dreptul la un program de lucru redus.
Astfel, nu are loc nici un fel de schimbare în statutul lor, având în vedere responsabilităţile pe care le au acum faţă de un nou-născut. Din cauza problemelor financiare, ele nu îşi permit să se învoiască prea des.
Unele mame sunt nevoite să-şi trimită copiii la creşe unde condiţiile lasă mult de dorit. De asemenea, e posibil ca ele să nu beneficieze de prea mult ajutor din partea statului.
O altă categorie este aceea a mamelor care merg la serviciu nu din motive financiare, ci pentru a se simţi împlinite. Sandra, care are doi copii, a decis să-şi reia serviciul după naşterea fiecăruia dintre ei. Ea îşi aminteşte că, trezindu-se brusc singură acasă cu un copil, ’uneori stătea şi se uita pe fereastră, gândindu-se ce făceau ceilalţi oameni‘.
În plus, unele mame fac tot posibilul să scape de stresul vieţii de familie mergând la serviciu. Publicaţia britanică Daily Telegraph spune: „Unii părinţi caută să petreacă mai multe ore în atmosfera relativ calmă de la locul de muncă.
Astfel se creează un cerc vicios, întrucât ajung să petreacă din ce în ce mai puţin timp cu copiii lor, care devin tot mai apatici, mai agresivi şi au un comportament deviant“
