redactia
Primele trei luni ale proaspeților părinți sunt considerate cele mai grele. Mai mult de un sfert dintre bebelușii de această vârstă sunt diagnosticați cu colici, un diagnostic pus de medici atunci când nu există un alt motiv pentru care copilul plânge și părinții nu reușesc să-i oprească lacrimile.
‘De ce copilul nu vrea să doarmă decât în brațele mele? Cu ce greșesc oare?’ este una dintre întrebările cele mai frecvente pe care le pun părinții la început de drum.
Totuși, calea este aceea de a încerca să înțelegem că bebelușul are nevoie să facă față trecerii de la confortul din burtica mamei la viața în afara ei.
Specialiștii numesc primele trei luni din viața bebelușului cel de-al „patrulea trimestru de sarcină’. Chiar dacă sună mai ciudat, ei explică faptul că bebelușul nu este pe deplin pregătit încă de la început să facă față vieții în afara uterului. Acest ‘al patrulea trimestru de sarcină’ stă la baza unei teorii potrivit căreia bebelușii născuți la termen sunt de fapt născuți prematur, pentru că dacă s-ar naște la 12 luni de sarcină, când ar fi apți de a se adapta la viața în afara uterului ar fi mult prea mari pentru a se dezvolta normal în burta mamei și pentru ca nașterea să se desfășoare fără probleme pentru mamă și pentru copil.
Înăuntrul utrerului este întuneric, copilul stă într-un lichid cald, permanent la 37 de grade. În cele nouă luni de viață ale lor, din burta mamei, nu cunosc altceva decât ceea ce simt acolo. Nu trebuie să suporte scutece, pătuț, cărucior. În burta mamei copilul este nonstop în contact cu aceasta, iar după naștere va trebui să facă față și lipsei ei. În burta mamei aud constant zgomotele provocate de sistemul digestiv al mamei și bătăile inimii ei. Mirosurile pe care le cunosc sunt cele din burta mamei, când ies însă sunt bombardați cu o mulțime de zgomote și de mirosuri noi. Așadar, schimbările sunt atât de mari pentru copil încât nu este de mirare că plânge mai tot timpul în primele luni de viață.
Cum poți crea mediul propice în care bebelușul să nu simtă schimbările atât de dramatic:
Mișcarea
Toată sarcina copilul este plimbat de mamă în burtă, legănat, simte contracțiile, simte tot ce face mama, odată cu ea. După naștere noi avem pretenția ca el să stea undeva, unde îl punem noi, cuminte și liniștit. Ei bine, nu ne prea iese. Așa că dansul cu copilul în brațe, , plimbarea cu copilul în brațe sau chiar un drum cu mașina îl va liniști.
Zgomotul
Bebelușilor le place zgomotul, dar de multe ori nu zgomotele pe care le aud în mod normal. De aceea ei sunt mult mai liniștiți cu zgomotul de la aspirator, de la uscătorul de păr, decât ar fi de la un cântec de leagăn.
Poziția
Cel mai natural mod de a ține un bebeluș în brațe este la nivelul burții mamei. Poziția în care copilul se va calma cel mai ușor se cheamă ‘tigru în copac’, adică bebelușul stă cu burta în jos, susținut de mamă.
Hrana
Când unui copil îi este foame nimic altceva pe lumea asta nu-l va calma. El este obișnuit din burta mamei să primească mâncare oricând are el nevoie, oricât are el nevoie.
Baia
De multe ori o baie căldă îl poate calma pe bebeluș instantaneu. Apa caldă îl poate readuce la mediul cu care este el obișnuit. Aceasta poate fi și mai liniștitoare dacă mama stă în cadă, în apă caldă cu bebelușul în brațe.
Purtarea bebelușului
Căruciorul sau landoul sunt destul de neprietenoase pentru un nou născut. Un sistem ergonomic de purtare l-ar face mult mai fericit, pentru că este mult mai aproape de mama lui. În acest fel mama va avea și mâinile libere și va putea să mai facă măcar câteva dintre multele lucruri pe care le are de făcut.
Cosleeping-ul
Deși multă lume nu este de acord cu ideea ca părintele să doarmă în același pat cu copilul, argumentele aduse fiind multiple, se pare că această metodă este una care îi oferă sentimentul de protecție unui nou născut, măcar în primele lui luni de viață. Faptul că simte mama aproape îl ajută să doarmă mai liniștit.
Empatia este cuvântul cheie pentru a liniști un nou născut care plânge încontinuu. Nu este ușor când mama este epuizată, sentimentele și hormonii dau năvală, dar cel mai eficient mod de a trece prin această perioadă de cele mai multe ori dificilă este aceea de a înțelege de ce plânge copilul și de a ne pune în locul lui. Și vom reuși să facem acest lucru comparând viața din cele 9 luni de sarcină cu viața din afara uterului. Este perfect normal ca un bebeluș să se simtă cel mai bine în brațele mamei lui.
