Părinți de nota 10

Cum bărbații devin tați, nu doar masculi care fac copii

Copiii care au o legătură emoţională strânsă cu taţii lor sunt mai puţin predispuşi să încalce legea, de-a lungul vieţii, sau să îşi abandoneze studiile. Ghidaţi de iubirea şi de atenţia taţilor, dezvoltă relaţii sănătoase cu partenerii lor, din punct de vedere afectiv, şi ajung să profeseze în domenii foarte bine plătite.

Mai mult decât atât, atunci când ating vârsta de 3 ani, copilaşii în creşterea cărora s-au implicat şi taţii au şanse mai mari să dezvolte un IQ mai ridicat decât al copiilor de aceeaşi vârstă, crescuţi doar de mame. Iar pe termen mai lung, sunt mai puţin predispuşi să sufere din cauze psihologice sau de obezitate.

„Atunci când tatăl se implică afectiv, copilul va fi mai bun”, explică Paul Amato, sociolog al Universităţii din Pennsylvania, specializat în studierea relaţiilor dintre taţi şi copiii lor. Toate cercetările arată că taţii sunt extraordinar de importanţi în dezvoltarea copilului.

Oricât de ciudat ar părea, paternitatea reprezintă un domeniu foarte larg, ce implică multiple perspective de analiză.

Taţii îşi pot iubi sau răni enorm copiii. În timp ce unele concluzii sunt perfect logice – „Copiii au de suferit de pe urma divorţurilor urâte „– altele par mai de grabă desprinse din domeniul fantasticului, deşi sunt cât se poate de veritabile– „Există o relaţie de tip cauză-efect între prezenţa tatălui în viaţa copilului şi nivelul de agresivitate al comportamentului celui mic”.

„Efectul patern” este un termen umbrelă ce descrie numeroasele beneficii de care au parte copiii în creşterea cărora se implică şi taţii. „Nu este vorba despre cantitatea de timp petrecută alături de copil, ci despre calitatea lui”, susţine Amato.

„A sta în faţa televizorului, 8 ore pe zi, nu este de nici un real folos copilului. Din fericire, însă, şi taţii moderni îşi doresc tot mai mult să se implice în creşterea copiilor lor”.

„În cazul nostru, nici nu s-a pus problema dacă vreau să asist la naşterea copilului meu. Întrebarea a fost: cât de aproape îmi doresc să fiu? Iar în ceea ce priveşte scutecele, asistenta mi le-a înmânat mai mult decât natural”, povesteşte sociologul.

Dar lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. Întocmai din acest motiv, oamenii de ştiinţă şi-au propus să monitorizeze importanţa implicării tatălui în absolut fiecare stadiu de dezvoltare al copilului.

Loading...