redactia
Părinții simt că au reușit în viață atunci când văd și se bucură de succesele copiilor lor. Aceasta este o dovadă a faptului că semințele pe care le-au plantat în sufletele și în mințile copiilor au dat roade bune.
Din nefericire, însă, de foarte multe ori, o intenție bună în fond ajunge să fie realizată greșit, astfel încât dorința de a-l stimula și de a-l motiva pe copil să aibă succes are un efect opus.
Expertul în leadership, psihologul și autorul de best-sellere Tim Elmore a descoperit pe parcursul cercetărilor sale câteva greșeli de educație comune pe care le fac mulți părinți. Aceste greșeli de educație au efectul unic de a-i programa pe copii la neîncredere în forțele proprii, limitându-le șansele de a avea succes în carieră și în viața personală.
Vă prezentăm greșelile de educație răspândite care îi împiedică pe copii să reușească în viață.
Nu le permitem copiilor să-și asume riscuri.Trăim într-o lume modernă plină de pericole. Sloganul „Siguranța mai presus de orice” crește frica părinților de a-și pierde copiii, motiv pentru care îi înconjoară cu o grijă totală.
Psihologii europeni au constatat că, atunci dacă cei mici nu se joacă pe stradă, dacă nu au căzut și nu și-au julit genunchii, ulterior, când devin adulți, suferă frecvent de fobii.
Copiii trebuie să cadă de mai multe ori pentru a înțelege că acest lucru este normal. Adolescenții trebuie să se despartă de primul iubit și să supraviețuiască acestei relații, pentru a ajunge la maturitate emoțională, care este esențială pentru o relație de durată.
Eliminând riscurile din viața copiilor, adulții le asigură dezvoltarea aroganței, dar și a unei stime de sine scazute în viitor.
Le sărim în ajutor prea repede. Generația tinerilor de astăzi nu și-a dezvoltat anumite deprinderi pe care le aveau copiii de acum 30 de ani. Atunci când le sărim prea repede în ajutor și îi înconjurăm cu prea multă „grijă”, îi privăm pe copii de necesitatea de a găsi o rezolvare a unor situații dificile.
Mai devreme sau mai târziu, copiii se obișnuiesc cu faptul că întotdeauna cineva îi va salva: „Dacă voi face o greșeală sau nu-mi voi atinge scopul, adulții vor corecta situațai și vor suporta consecințele”.
Asta, în ciuda faptului că, în realitate, lumea relațiilor dintre adulți este construită diferit. Copiii riscă astfel să fie inadaptați la viață de adult.
