redactia
În urmă cu câțiva ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că bebeluşii născuţi prin cezariană prezintă un risc sporit de a suferi de un număr de afecţiuni, printre care astm şi diabetul de tip 1, pe măsură ce înaintează în vârstă.
Recent, cercetătorii de la Universitatea Alberta din Canada au studiat dacă bacteriile din intestin joacă un rol în vulnerabilitățile prezentate de micuții născuți prin cezariană.
Astfel, cercetătorii au descoperit diferenţe între bacteriile aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi prin cezariană şi cele aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi natural. Specialiştii cred că aceste diferenţe microbiene pot avea, de-a lungul întregii vieţi, consecinţe asupra sănătăţii copiilor.
Este știut deja faptul că intestinul persoanelor adulte este populat de miliarde de bacterii „prietenoase” care ajută în procesul de digestie şi care ne protejează de patogeni, însă nou-născuţii nu au aceşti microbi. În mod normal, prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul vaginal al mamei sale. Bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte din acestea sunt înghiţite. De asemenea, bebeluşul obţine alte bacterii de la mama sa în urma alăptării. Astfel, intestinul copilului începe să fie populat cu bacterii benefice care joacă un rol crucial nu numai în dezvoltarea sistemul digestiv, ci și în dezvoltarea sistemului imunitar.
Un copil care se naşte prin cezariană pierde această „scufundare” iniţială în bacterii. Mai mult, femeile care nasc prin cezariană tind să amâne alăptarea, iar de obicei doctorii le prescriu antibiotice pentru a preveni infecţiile în zona inciziei, scrie Descoperă.ro
Analiza publicată în Canadian Medical Association Journal arată că bebeluşii născuţi prin cezariană nu prezintă un tip de bacterie cunoscută sub numele de Bacteroides, bacterie care ajută la antrenarea sistemului imunitar al bebeluşului. De asemenea, aceşti bebeluşi prezintă un număr scăzut de bacterii din categoria Escherichia-Shigella faţă de bebeluşii născuţi vaginal, bacterie care ajută practic toate celelalte bacterii bune să se fixeze în organism.
Orice dereglare a acestui proces dintre bacterii poate deschide calea spre un număr mare de afecţiuni în cazul cărora sistemul imun reacţionează excesiv la substanţe inofensive din mediu. În cazul astmului, de exemplu, plămânii devin inflamaţi atunci când sunt expuşi la anumite particule din aer.
Kozyrskyj subliniază că studii mai vechi arată că bebeluşii născuţi prin cezariană prezintă un risc mai mare de astm, alergii alimentare, boala celiacă şi diabetul de tip 1 (în cazul căruia sistemul imunitar distruge celulele producătoare de insulină din corp). Aceşti copii sunt totodată mai predispuşi la obezitate – care s-ar putea datora amestecului de bacterii din intestin care procesează alimentele şi care absorb nutrimentele din intestin.
De asemenea, noul studiu a identificat diferenţe microbiene care par să prezinte o legătură cu stilul de alimentaţie al bebeluşului.
Intestinele copiilor hrăniţi cu lapte praf aveau şanse de a conţine tulpini de Clostridium difficile, o bacterie patogenă care poate provoca diaree severă.
Deşi este nevoie de mai multe studii pentru a confirma rezultatele obţinute de cercetători, aceştia speră că această cercetare îi va face pe oameni să ia în calcul naşterea naturală în cazurile în care sănătatea mamei sau a fătului nu este ameninţată.
Statisticile colectate în Canada, arată că părinţii optează pentru naşterea prin cezariană în număr tot mai mare. În acelaşi timp, numărul cazurilor de astm creşte în paralel cu popularitatea cezarienei, astfel că acum 3 milioane de canadieni suferă de această afecţiune. Din nefericire, și în România statisticile demonstrează faptul că tot mai multe mămici optează pentru cezariană, în defavoarea nașterii naturale. De asemenea, alăptarea artificială este preferată de tot mai multe mămici românce.
