Părinți de nota 10

Doctorul Kardaras Nicholas: Copii și telefoanele – totul este mai rău decât pare!

Poate părea cam dur titlul acesta, dar nu este o exagerare. Marea majoritate a copiilor, încă dinainte de a împlini 2 ani, primește în fiecare zi doze mai mari sau mai mici acces la telefonul mobil.

Nu îi rezistăm nici noi, adulții, și nici copiii. Însă în cazul lor situația e și mai gravă. Tableta, Xbox, smartphone și altele device-uri îi țin pe copii liniștiți, dar captivi într-o altă lume, departe de cea reală.

Toate au fost reunite nu de către mine, ci de medici, psihologi, oameni de știință care în ultimii ani au făcut zeci, sute de studii pe această temă.

De exemplu, ultimele cercetări, în cadrul cărora a fost urmărită activitatea cerebrală a copiilor în timp ce erau expuși la dispozitive electronice, au arătat că acest dispozitive au același efect asupra cortexului frontal (adică acea parte a creierului care controlează funcțiile executive, inclusiv gestionarea emoțiilor).

Tehnologia este foarte excitantă pentru creier și determină creșterea nivelului de dopamină (unul dintre principalii neurotransmițătorii de la nivelul sistemului nervos ‘implicat” în problemele de dependență).

De aceea este atât de greu să îi desprinzi pe copii de telefon, de tabletă sau de televizor.

S-au făcut sute de studii clinice în ultimii ani pe acest subiect și toate au arătat că expunerea la dispozitive electronice duce la depresie, anxietate, agresiune și chiar la comportamente de-a dreptul psihotice în care copilul pierde legătura cu realitatea.

Ce putem face noi, părinții

Primul și cel mai important lucru pe care îl putem face noi, părinții este să prevenim. Recuperarea în cazul dependenței de dispozitive electronice (cu precădere jocuri) este foarte dificilă, chiar mult mai dificilă decât în cazul dependenței, pentru că ele sunt peste tot, la orice pas.

Toată lumea le folosește, astfel încât e greu să îl ții pe copil sau pe adolescent departe de ele.

“După ce am lucrat cu peste 1.000 de adolescenți și copii în ultimii 15 ani pot spune că cea mai bună soluție, în cazul dependenței de dispozitive electronice, este prevenția. O dată ce un copil a depășit limita și a devenit dependent de dispozitivele electronice, tratamentul poate fi foarte dificil.

Am descoperit că e mai ușor să îi tratez pe dependenți decât pe cei pierduți în rețeaua jocurilor video sau pe cei care au dezvoltat o dependență de Facebook și social media”, spune dr. Dr. Nicholas Kardaras, unul dintre cel cunoscut medici americani specializați în tratarea dependențelor.

Articolul din New York Post de unde am extras informațiile prezentate mai sus a fost un mare semnal de alarmă pentru mine. Recunosc, nu fac parte dintre acei părinți care își țin copiii departe de orice dispozitiv electronic, deși aș vrea.

Și, deși copilul are program scurt la televizor și la telefon tot se întâmplă uneori accese de furie din partea ei în momentele în care îi ceream să închidă telefonul sau televizorul. Citind aceste informații am realizat cât de gravă este de fapt problema și la ce risc de ne expunem copiii atunci când îi lăsăm să se joace în fața unui ecran.

Cred că până la vârsta de 7 ani, un copil nu ar trebui să petreacă mai mult de 30 de minute/zi – 1 oră (maxim) în fața unui ecran, fie că e televizor, tabletă, laptop sau telefon. Nu există nicio aplicație educativă care să nu poată fi replicată în lumea reală.

Nu există niciun joc care să îl învețe pe copil mai multe decât o experiență reală. E adevărat, cea din urmă ne solicită pe noi părinții mai mult, e mai obositoare (tot pentru noi), însă dacă punem în balanță beneficiile timpului de calitate petrecut împreună cu copiii noștri și riscurile mari la care îi expunem dacă îi abandonăm tehnologiei, cred că alegerea este mult mai ușoară.