redactia
Este visul oricarui parinte: sa aiba un copil ascultator fara efort prea mare, fara sa tipe si fara sa existe conflicte. De cele mai multe ori, se confunda ideea conform careia un copil ascultator nu este un copil ce trebuie disciplinat si ca este firea lui cumintenia, receptivitatea la ceea ce ii spui.
Disciplina si autoritatea parintilor sunt elemente esentiale in educatia oricarui copil. Sunt doua componente care nu sunt nici usoare, nici prea placute. Daca ne citesti deja de mai multe vreme, atunci stii ca toate recomandarile noastre pentru educatia copilului sunt bazate pe respect, iubire, atentie, empatie si foarte multa rabdare.
Astfel, atunci cand vorbim despre disciplina si despre autoritatea parintilor, nu te mai gandi la conceptele clasice, dupa care ai fost crescuta. Astazi, modul de educatie al copiilor s-a schimbat considerabil.
Iar efectele pozitive se vad si aproape ca nu mai trebuie sa fie cineva convins despre beneficiile noilor metode. Poate doar cei care, astazi, sunt bunici si le vine greu sa accepte ca au facut greseli in cresterea propriilor copii.
Disciplina si autoritatea parintilor nu trebuie sa lipseasca din educatia copiilor, pentru ca, oricat am dori sa ne eliberam de metodele clasice, nici nu trebuie sa ajungem in cealalta extrema.
Oricat de severi, poate nedrepti si inflexibili au fost parintii nostri, ar fi o eroare, acum, sa lasam copilul sa faca absolut tot ce doreste, sa nu avem limite, reguli sau consecinte, sa ii satisfacem orice dorinta exact in momentul in care el doreste, sa il cocolosim, sa il protejam la maximum, sa facem totul pentru el.
Insa, tocmai aceasta lupta intre propria copilarie si vechea metoda de educatie, pe de o parte, si dorinta de a nu mai repeta anumite greseli, de a avea o relatie buna cu copilul, o comunicare adevarata, ii face pe multi parinti sa se simta pierduti, fara repere (din lipsa de experienta personala, din lipsa de informatie de calitate, din lipsa sustinerii partenerului sau a familiei).
In acelasi timp, copiii de astazi nu mai sunt cum eram noi. Sunt expusi la foarte multa informatie si stimuli inca din primele luni de viata. Daca ne uitam in jur, nu ar fi o exagerare sa spunem ca si copilul a prins putere.
Astfel, atunci cand ajungi sa ii refuzi copilului ceva, ori sa ii interzici, este ca si cum te-ai angaja la o misiune imposibila care, inevitabil, se va transforma intr-o criza de plans, de furie, de tipat si de enervare.
A pune reguli unui copil, apoi, pe masura ce creste, a le face impreuna cu el, este exact ce are nevoie. Prin reguli, copilul stie care sunt limitele pana la care poate merge (si pentru a fi in siguranta).
In acelasi timp, iti afla asteptarile, precum si propriile tale limite (de rabdare, la tipat, la dezordine etc.). Sa iubesti un copil nu inseamna sa il lasi liber, fara reguli, consecinte. Din contra.
A iubi un copil inseamna a-l ghida, a-i oferi reguli, sansa spre comunicare, sansa de a fi ascultat cu adevarat, de a-i determina cauza adevarata a comportamentului sau, a-l iubi inseamna a-i oferi instrumentele necesare pentru a-si accesa resursele interioare, de a-si pune in evidenta personalitatea, chiar daca, uneori, nu iti este tie mai usor.
Pentru ca a creste un copil in acest mod este mult mai greu pe moment, dar recompensele, pe termen mediu si lung, sunt enorme. Spre deosebire de educatia clasica, cu parinti autoritari, unde cuvantul lor era lege si incalcarea cuvantului se lasa cu lacrimi amare si, poate, chiar si cu ceva urme rosii la fund.
Iata, astfel, 12 lucruri pe care sa le faci pentru a avea un copil care sa te asculte:
1. Afla care sunt principiile de baza ale unei educatii sanatoase. Dupa ce ti-ai ales stilul de educatie in care familia ta se regaseste cel mai bine (traditional, Montessori, Waldorf – exclusiv, ori un mix de tehnici), mergi pe acest drum, adapteaza, vezi ce mai trebuie schimbat, ce merge si ce nu merge la familia ta. Nu te compara cu alti parinti si nu iti compara copiii cu ai altora.
2. Prea multa iubire sau prea mult tinut in brate nu fac rau. Empatia, exprimarea sentimentelor, caldura, mangaierile, tinutul in brate nu iti vor transforma copilul intr-un rasfatat.
3. Indiferent de stilul de educatie pe care il preferi, fii prezent in viata copilului tau si asculta-l cu adevarat. Nu trebuie sa ii oferi foarte mult timp, dar este important ca cele 20 – 30 de minute pe zi sa fie de calitate.
4. Asigura-ti copilul de iubirea ta, indiferent ce ar face.
5. Tu si partenerul tau puneti-va de acord cu cele mai importante lucruri din educatia copilului. Nu trebuie si nici nu aveti cum sa fiti amandoi de acord cu tot ce face / cum face copilul. Insa, este sanatos sa fiti de acord cu cele mai importante valori in care va cresteti copilul.
6. Gandeste-te la tine. Lasa deoparte sentimentele de vinovatie! Zilele trecute am mers la salon, dupa o pauza destul de mare, pentru o manichiura, un vopsit, un spalat si un tuns.
Am amanat multe saptamani, gandindu-ma ca va dura 3-4 ore (am parul destul de lung si dureaza la vopsit), si vedeam aceste ore pentru mine ca pe un timp pierdut. Iata ca in doua ore si putin am terminat, ma simteam foarte bine, relaxata si am ajuns acasa cu o stare foarte buna!
7. Protejeaza si relatia de cuplu. O mamica si un tatic fericit sunt ceea ce copilul va purta in inima intreaga viata. De fapt, cele mai dragi amintiri din copilaria mea erau legate de starea de spirit a parintilor mei. Imi aduc mai putin aminte despre cadouri materiale, vacantele petrecute, cum aratau camerele de hotel si ce mancam.
Dar imi aduc aminte despre bucuria pe care o simteam atunci cand ii surprindeam pe ai mei ca se imbratiseaza, ca isi spun ca se iubesc. Si tin minte foarte bine starea de calm si de liniste, de protectie, pe care o simteam atunci.
Iar cand copilul este centrul relatiei parentale, relatia de cuplu este amenintata. Pentru ca vei pune de fiecare data copilul pe primul loc, ignorand si nevoile cuplului.
8. Incepe cu un sistem de reguli si consecinte cat mai devreme. Explica-i copilului chiar si atunci cand el nu vorbeste, fii constanta in aplicarea regulilor si nu ceda.
Din momentul in care vei ceda si nu iti vei asculta propriile reguli, copilul va invata ca este in regula si va insista de fiecare data pana cand, inevitabil, vei inchide ochii la regula.
9. Ai incredere in copilul tau si arata-i acest lucru.
10. Renunta la pedepse, dar si la recompense.
11. Conteaza pe rutina, pe program si incearca sa respecti cat de mult posibil orele de masa, de odihna, de joaca etc. Pentru o seara cat mai linistita, iti recomand sistemul P-D-P-S (Pipi-Dinti-Poveste-Somn).
12. Alege bataliile pe care vrei sa le castigi. Relatia cu copilul tau nu este un razboi pe care trebuie sa il castigi. Insa, inevitabil, apar neintelegeri, va contraziceti, va testati limitele, va ancorati fiecare in propria ambitie, fiecare dintre voi doreste sa detina puterea.
Ca sa iasa totul dupa propriul plac. Insa, nu trebuie sa iti doresti sa castigi toate aceste mici batalii.
Chiar este atat de important pentru tine si pentru relatia voastra daca cel mic doreste sa nu poarte si astazi aceeasi bluza ca si ieri? Chiar este o drama atat de mare daca activitatea se va incheia in 5 minute si nu in secunda aceasta?
