redactia
Ne-am obișnuit ca atunci când auzim de malnutriție să ne gândim la imagini cu copii subnutriți din tărâmuri îndepărtate. Dar malnutriția include orice formă de nutriție „proastă”, nu doar subnutriția. Iar când vine vorba de cauzele malnutriției, în zilele noastre, ne confruntăm din ce în ce mai mult cu un alt aspect al nutriție necorespunzătoare: epidemia globală de obezitate.
Potrivit Raportului Global privind Nutriția, dintre cei 667 de milioane de copii sub cinci ani din lume, 50 de milioane „nu cântăresc suficient pentru înălțimea lor”, iar aproape tot pe atât – 41 de milioane, „sunt supraponderali”. Chiar și în România, conform rezultatelor unui studiu efectuat de Federația Română de Diabet pentru Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România, rata obezității în rândul copiilor ajunge, în unele comunități, la 30%.
Unica a stat de vorbă cu Anda Avramescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice din Regina Maria din București, și unul dintre medicii nutriționiști implicați în campania „Ce mâncăm?”, despre ce înseamnă o alimentație echilibrată pentru copiii noștri și ce pot face părinții pentru a-i încuraja pe cei mici să mănânce sănătos.
Anda Avramescu: O dietă sănătoasă înseamnă o dietă cât mai diversificată, care să cuprindă majoritatea grupelor alimentare pentru a satisface toate substanțele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării armonioase – adică, macronutrienţi, cum sunt proteinele, carbohidrații și grăsimile, şi micornutrienți, de exemplu, vitaminele, mineralele și fibrele.
Pentru o greutate normală, corespunzătoare cu vârsta şi înălțimea pe care o au, copiii trebuie să consume cantități suficiente nu numai procesului de creștere, dar și adecvate cu nivelul de activitate fizică zilnică. Orice dezechilibru în dieta zilnică, atât calitativ, cât și cantitativ, va duce la afectarea sănătății, dar și la exces sau deficit ponderal.
Ce nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al unui copil fără intoleranțe alimentare? Ce nu trebuie să se regăsească sub nicio formă?
Nu trebuie să lipsească legumele și fructele – care sunt surse de vitamine și minerale naturale, dar și surse de proteine de calitate, de exemplu, ouăle, lactatele, carnea sau peștele.
Pe de altă parte, nu trebuie să regăsim în meniul copiilor noștri, sub nici o formă, sucuri – întrucât sucurile aduc cel mai mare aport de zahăr – și alimentele de tip fast food – care conțin cele mai nesănătoase grăsimi, sare și aditivi. Sucurile ar putea fi înlocuite cu apa sau, câteodată, cu fresh-uri de fructe. Burgerii sau pizza, pot fi pregătite, mai sănătos, în casă.
Ce recomandări aveți pentru părinţii care au copii mofturoși?
Nu toate alimentele vor fi preferate de către copil, dar nu vă panicați. Aveți răbdare, nu uitați că anumite alimente trebuie să fie gustate și de 15 ori pentru a fi savurate. Adăugați ceva colorat în farfurie, apoi fiți primul care încearcă, pentru ca exemplu dumneavoastră să fie urmat și de către copil. De asemenea, pentru ca un aliment nou să fie acceptat mai ușor, combinați-l cu alte alimente preferate.
Mesele în familie sunt deosebit de importante în dezvoltarea unui comportament alimentar sănătos al copilului și al viitorului adult. Se va dezvolta respectul pentru mâncare, o disciplină a orelor de masă, dar și un mâncat conștient, într-un ambient de liniște și armonie fără factori care să distragă copilul de la mâncat. Mâncatul la TV, calculator, în picioare, îl fac pe copil să mănânce mecanic, fără să simtă gustul alimentelor și fără să simtă starea de sațietate. De asemenea, faptul că toți membrii familiei mănâncă la fel, părintii fiind un model pentru copii pana la vârsta de șapte ani, și faptul că participă cu toții într-un fel sau altul la pregătirea mesei, îi face să fie mai responsabili și să accepte mai ușor ceea ce li se recomandă.
Care este legătura dintre luarea în greutate și somn? Pot tulburările de somn să ducă la obezitate?
Obezitatea nu este doar un dezechilibru energetic – este și unul hormonal. Se cunoaște din ce în ce mai mult faptul că unii hormoni au un ritm circadian, adică sunt influențați de ciclul zi/noapte. Tulburările ritmului circadian, printre care și tulburările somnului, pot influența greutatea organismului prin efect asupra unor hormoni ce intervin în procesele metabolice și în senzația de foame. În plus, afectarea somnului va produce și modificări comportamentale, și anume dorința exacerbată de a consuma produse dulci, hipercalorice, cu consecințe tot asupra creșterii ponderale.
Sursa: unica.ro
